Mesaj înaintea admiterii la liceu: "Nota nu este definitorie pentru viața copiilor. Adulții să își ceară scuze"

visoianu.jpg

Președinta Coaliției pentru Educație, Daniela Vișoianu, spune la RFI că absolvenții de gimnaziu trebuie să fie conștienți că nota pe care o vor lua în zilele următoare nu este definitorie pentru viața lor.
Președinta Coaliției pentru Educație, Daniela Vișoianu, spune la RFI că absolvenții de gimnaziu trebuie să fie conștienți că nota pe care o vor lua în zilele următoare nu este definitorie pentru viața lor.
Image source: 
Facebook/Daniela Vișoianu

Cu două săptămâni înaintea admiterii la liceu, Ministerul Educației face precizarea că înscrierea candidaților pentru Evaluarea Națională se face de către secretarii unităților de învățământ, pe baza evidențelor școlii. Nu se utilizează o cerere-tip pentru înscriere. În același timp, ministerul a informat Federația Asociațiilor de Părinți că broșura cu locurile disponibile în clasa a IX-a va ajunge în școli până vineri. Președinta Coaliției pentru Educație, Daniela Vișoianu, spune că de vină pentru această situație este ministrul Educației, căruia părinți și profesori îi cer demisia. Experta adaugă că absolvenții de gimnaziu trebuie să fie conștienți că nota pe care o vor lua în zilele următoare nu este definitorie pentru viața lor. Și că profesorii ar trebui eventual să își ceară scuze pentru că "noi, ca adulți, nu suntem în stare să facem lucruri mai bune" pentru elevii de azi (AUDIO).

Reporter: Cine e de vină pentru situația în care ne aflăm?

Daniela Vișoianu: De data aceasta este de vină ministrul, în sensul în care decizia din martie de a schimba planul de școlarizare stabilit acum un an pentru anul școlar 2019 – 2020 ar fi trebuit să aibă în spate situații foarte clare pentru fiecare județ. În fapt, ceea ce am constat este că numărul de locuri pentru învățământul liceal, cele 134.000, ar fi, teoretic, suficiente pentru absolveții de clasa a VIII-a de anul acesta, în sensul în care ar sta în media de copii care au luat cel puțin 5 la examenul de evaluare națională în ultimii ani în România. Asta este o greșeală pe care continuăm să o facem în politicile publice din România, să considerăm că undeva de la centru, din minister, se pot rezolva și adresa toate problemele locale de la nivel județean. Aceste cifre stabilite la nivel național, care spun că atâția copii au luat la evaluarea națională peste 5, avem cu 6.000 de locuri mai mult pentru ei, or să își găsească toți loc în licee sau în școlile profesionale portivit cu aceste rezultate. Dar aceste cifre naționale până la nivel județean ar fi trebuit să apară ceea ce nu se întâmplă încă în România, o politică descentralizată de adaptare la nivel local. În fapt, inspectorii școlari județeni au protejat catedrele profesorilor din liceele teoretice din reședințele de județ. Era natural să se întâmple lucrul acesta. Asta ar fi trebuit să anticipeze ministrul. Asta înseamnă că la Argeș au fost probabil favorizate catedrele din Pitești în detrimentul celor de la Câmpul Lung Muscel sau de la Curtea de Argeș sau din alte orașe mici, sau de la Lipova sau de la Dej. A fost o elevă care a spus că nu mai are loc să meargă la teoretic în Dej. La Medgidia este un alt liceu unde sunt probleme. Întotdeauna vei lua decizii favorabile celor care sunt în imediata ta proximitate. Inspectorii se cunosc, de regulă, cu profesorii din orașul lor. Este o greșeală fundamentală pentru că clasele de liceu trebuie să aibă profile potrivite în imediata proximitate fizică a copiilor. Unul din marile efecte ale bramburelii din zona de liceu va fi creșterea abandonului școlar. Pragul de trecere de la calsa a VIII-a la clasa a IX-a este un prag de abandon. Costul de navetă, chiar pentru un copil inteligent și bun, care are rezultate, poate să fie prohibitiv pentru familia lui și nu este acoperit integral de stat. Ca principiu, ar trebui ca să am într-o proximitate fizică decentă clase și de teoretic și de tehnologic și de școală profesională. Aceasta este o nuanță. Pe de altă parte, ministrul spune că nu toți copiii trebuie să facă liceu teoretic pentru că doar 26% dintr-o generație, poate spre 30%, ajung să aibă studii superioare. Da, nu este normal ca elevi care poate nu reușesc să aibă o notă decentă la evaluarea națională să meargă pe o filieră cu liceu pentru că șansele lor de recuperare nu sunt atât de mari încât să ia bacalaureatul. Da, este adevărat că și copiilor din familii bogate li se poate potrivi profesionala. Aici e o capcană în care am picat toți, să nu ne uităm la interesul copilului de a urma o filieră care i se potrivește. Poate nu toți copiii, care poate chiar sunt buni până la clasa a VIII-a, au înclinații spre învățare academică și spre parcurs educativ de lungă durată, să facă studii superioare, cercetare, inovare. Poate că sunt extrem de manuali sau extrem de tehnici. Poate că vin din familii sărace și li s-ar potrivi o rută de formare inițială care să însemne o meserie înalt calificată. Nu ne facem toți muncitori negri pe plantațiile nu știu cui. Dar o rută care să îi permită acces la o meserie, care să îi dea identitate profesională și personală. Ceea ce mai ratăm în sistem este flexibilitatea. Dacă un copil ajunge din greșeală pe o rută care nu i se potrivește, fie că ajunge la teoretic și nu i se potrivește, fie ajunge la profesională și nu i se potrivește, să poată să existe procese de tranziție foarte ușoare între cele două profile, gestionate și asumate de școală. Când o școală găsește un copil care se regăsește într-un profil nu i se potrivește trebuie să înceapă un proces de discuție cu familia. Suntem în cel mai prost moment pentru modul în care ne raportăm la  ce înseamnă învățământ obligatoriu și ce înseamnă această alegere de clasa a IX-a. Toți copiii au acum un fel de bau-bau. Tot sistemul este isterizat că dacă nu va avea note de nu știu ce fel la evaluarea națională o să ajungă la profesională și este nenorocit pe viață. Este o greșeală fundamentală pentru că o parte din deruta în care se află tânăra generație se leagă de faptul că ei nu au identitate profesională. Ei termină învățământul obligatoriu fără să știe cine sunt, la ce sunt buni, cum se recomandă profesional, care este meseria care îi recomandă, ce știu să facă cu mâinile lor, cu mintea lor, autonom, cum își pot stabili obiective. Ăsta este rolul școlii, să crească copii întregi, care știu cine sunt. Facultatea s epoate face și mai târziu. Vedem tineri care își schimbă opțiunea. Vedem să se duc la o facultate pe care o abandonează și după aia se duc către altă facultate. Sunt multe nuanțe care trebuie luate în calcul. Dar ce se întâmplă acum în sistem cred că este cel mai mare abuz împotriva copiilor și a profesorilor. Nici ei nu știu dacă vor avea sau nu catedre, câte clase sunt de un anume fel. Am însoțit profesori la un colegiu centenar și să ai copii care îți intră cu note foarte mici, ești pregătit tu, ca profesor la liceu centenar, să iei acel copil de la 4 la evaluarea națională și să îl duci către cunoaștere și învățare și să faci învățare remedială cu el și recuperare sau îți trebuie acel copil în clasă doar ca ție să îți acopere norma didactică?

Reporter: Tocmai pentru că este această nebuloasă și pentru că examenul este atât de aproape și tocmai pentru că acești copii de astăzi par destul de fragili, nu știu dacă chiar sunt, dar și neștiutori, nu își dau seama care este viitorul lor și ce sunt capabili să facă, v-aș întreba care ar trebui să fie mesajul puternic pe care dascălii de bună-credință pot să îl mai transmită acum copiilor, pe ultima sută de metri?

Daniela Vișoianu: Că nota pe care o vor lua în zilele următoare nu este definitorie pentru viața lor, că există șanse să recuperezi orice în viață, că trebuie să faci o alegere să înveți, să te concentrezi, să citești bine cerințele la examen. Dar și că într-o lume care e onestă cu fiecare dintre noi fiecare din acești copii își va găsi un drum în viață care i se potrivește. Eventual să își ceară scuze că noi, ca adulți, nu suntem în stare să facem lucruri mai bune pentru ei sau să îi protejăm mai mult sau să le urmărim interesul mai mult. Și că ei sunt niște copii prețioși și este vina noastră în mare parte faptul că nu înțelegem cât de puțini sunt și cât de importanți sunt pentru viitorul acestei țări. Fiecare are un loc al lui. Nimeni nu se bate pentru locul lui pentru că altcuiva nu i se potrivește acest loc.

 

Inspectoratul Şcolar Bucureşti a publicat online broşura de admitere la liceu pentru Capitală cu aproape o lună întârziere. Elevii şi profesorii din celelalte judeţe încă aşteaptă publicarea broşurii.

Broşura de admitere la liceu şi şcoala profesională 2019 cuprinde informaţii esenţiale pentru elevii de clasa a VIII-a: câte clase de Informatică, Ştiinţe ale naturii, Filologie, Ştiinţe Sociale etc., care este numărul de locuri pe care vor concurav elevii la fiecare liceu în parte, care a fost ultima medie de intrare anul trecut la fiecare clasă, pe fiecare filieră şi care sunt şcolile profesionale duale unde se pot înscrie.

Absolvenţii de clasa a VIII-a termină şcoala vineri, 7 iunie, și au mai puțin de două săptămâni până la susținerea examenelor.

Daniela Vișoianu, președinta Colaiției pentru Educație, despre Evaluarea Națională 2019