C. Păun (ASE) despre modificarea OUG 114: Haos e cuvântul cheie. Guvernanții nu știu ce vor

cristian_paun.jpg

Profesorul universitar Cristian Păun critică prevederile și modificările aduse OUG 114
Image source: 
Facebook/ Cristian Păun

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de ordonanță de urgență care ar urma să modifice faimoasa ordonanță a lăcomiei. Noul document prevede modificări importante pentru aproape toate domeniile afectate de OUG 114, mai puțin telecom. Astfel, se menține taxa de 2% din cifra de afaceri a companiilor de telecomunicații. Guvernul amână însă până la 31 mai termenul până la care administratorii fondurilor de pensii private de la Pilonul II trebuie să își majoreze capitalul social. Iar în privința taxei pe activele bancare, ordonanţa schimbă modul de calcul. Taxa nu va mai fi legată de nivelul ROBOR, ci va fi o taxă fixă de 0.4 % pentru băncile cu o cotă de piaţă mai mare de 1% și de 0,2% pentru băncile cu o cotă de piață de sub 1% . Răzgândirea guvernanților într-un timp atât de scurt îi indică profesorului Cristian Păun, de la Academia de Studii Economice, faptul că "oamenii aceștia nu știu ce vor". 

OUG 114 nu ar fi trebui să existe, mai spune analistul. "Scopul acestei OUG este să colecteze niște taxe, cât mai indirecte, pe care românul să nu fie nevoit să le plătească la ghișeu, să simtă, într-adevăr că dă aceste taxe direct din buzunarul său, renunțând la alte consumuri", explică profesorul Cristian Păun de la ASE (AUDIO).

Decuplarea taxei de ROBOR, un lucru bun

Reporter: Ordonanța schimbă modul de calcul al taxei pe activele bancare, care nu va mai fi legată de nivelul ROBOR, ci va fi o taxă fixă de 0,4% pentru băncile cu o cotă de piață mai mare de un procent. Primul comentariu la această modificare, vă rog.

Cristian Păun: În primul și în primul rând vedem că vine modificarea la modificare. O primă concluzie este haos. Haos este cuvântul cheie. E clar că oamenii aceștia nu știu ce vor. E clar că de fapt în spatele acestei ordonanțe se ascunde orice altceva decât ceea ce declară ei. Ei declară că sunt foarte îngrijorați de lăcomia băncilor. Creează povești nemuritoare. Dar, de fapt, scopul acestei OUG este să colecteze niște taxe, cât mai indirecte, pe care românul să nu fie nevoit să le plătească la ghișeu, să simtă, într-adevăr că dă aceste taxe direct din buzunarul său, renunțând la alte consumuri. Aceasta este o taxă indirectă, ca multe alte taxe indirecte, ce în final vor fi încărcate în bugetul fiecăruia dintre noi. Cu siguranță dezvoltarea economiei va avea și ea de suferit. Primul comentariu pe care îl am este că vine modificarea la modificare, adică haos. Faptul că nu se mai leagă de ROBOR este bine. Un alt comentariu este legat de nivelul taxei și de faptul că această taxă se plătește diferențiat în funcție de cota de piață stabilită absolut arbitrar. De ce să fie cota de piață factorul decisiv în treaba aceasta? Cum au ajuns ei la concluzia că 1% cotă de piață este relevant sau irelevant pentru a distorsiona între cele două tipuri de bănci? De ce nu 10%? De ce nu 5%? Sigur că nivelul taxei rămâne mult mai mare decât nivelul altor taxe similare pe care alte țări din  Uniunea Europeană, nu foarte multe, le aplică în momentul de față sistemului bancar. Aș mai încheia cu încă o idee. În alte țări această taxă nu se varsă în bugetul statului ca ea să fie cheltuită de o gașcă de oameni deștepți. Această taxă se varsă într-un fond pe care băncile, sistemul financiar bancar îl poate apela ulterior, în caz de criză, pentru a mai putea acoperi din problema creditelor devenite neperformante ca urmare a ciclului economic, a recesiunii. Pe scurt, această taxă ar trebui să se ducă într-un fond al clasei, ca atunci când vine criza și oamenii intră în șomaj, nu din vina lor și nu mai pot să își plătească creditele la bancă, băncile să fie oarecum acoperite și să nu mai fie nevoie să intre într-o zonă a creditelor neperformante, pe care apoi să le provizioneze cu costuri foarte mari, împiedicând și mai mult relansarea economiei care e în recesiune. Cam asta e ideea. Nu se folosesc acești bani pentru ce ar trebui să se folosească. Nivelul taxei rămâne printre cele mai mari din lume în momentul de față. Și evident, așa cum vorbeam înainte, este haos total în materie de reglementare. Iar, evident scopul din spatele acestei ordonanțe este diferit față de cel declarat. Practic, vor niște bani la bugetul statului.

Ceea ce cere Guvernul nu are o logică economică

Reporter: Același proiect de modificare a Ordonanței 114 spune că Guvernul amână până la 31 mai termenul până la care administratorii fondurilor de pensii private de la pilonul doi trebuie să își majoreze capitalul social. Practic este doar o amânare. Îi ajută?

Cristian Păun: Nu îi ajută. Până la urmă, o să vedem că acești administratori ai fondurilor private de pensii, fondurile de pensii din România, nu vor capitaliza aceste fonduri pentru că este ilogic să facă acest lucru. Ceea ce cere Guvernul nu are o logică economică. Am mai spus de ce. Aceste fonduri de pensii care administrează pilonul doi, sunt obligate prin lege, ca cea mai mare parte a acestor fonduri să se investească în titluri ale statului, care sunt fără risc. Ori, acum lor li se cere o capitalizare pe motiv că ceea ce fac ei acolo cu banii românilor ar fi ceva foarte riscant. Avem clar o inconsistență logică în spatele acestor cerințe de capital. Inconsistența logică rezultă și din faptul că aceste fonduri de pensii, fonduri de investiții în general, nu operează cu capitalul propriu al acționarilor acestor fonduri. Cine face un fond de pensii sau o firmă de administrare a unui fond de pensii, nu o face ca să administreze banii acționarilor în această companie de administrare a unui fond de investiții sau de pensii. Resursele vin cu precădere de la alții, de la mine, de la dumneavoastră, de la toți ceilalți investitori din piață care nu au timp, care nu știu cum se face, care nu au această cultură a economisirii și preferă această formă organizată de economisire și investișii, care este un fond privat de pensii, de investiții. În niciun caz nu poți să ceri atât de mult capital cum se cere în mometul de față administratorilor privați de pensii. Iar dacă ne uităm la ce sumă colosală s-a cerut acestor administratori privați de pensii, de pilonul doi mai exact, vedem că lor le cere un capital de două, trei ori mai mare decât capitalul necesar pentru a face o bancă. Iarăși e lipsit de logică. Activitatea bancară e cel puțin la fel de riscantă ca activitatea de administrare a unui fond de pensii. De ce să faci această discriminare și să ceri foarte mulți bani administratorilor de pensii? Este clar că tu, de fapt, vrei altceva. Vrei ca acești administratori de pensii să se retragă. Să lase pilonul doi în mâna statului. Iar statul o să constate cu o oarecare bucurie și stupoare că nu mai vrea nimeni să administreze acest pilon doi. Apoi, bucuros și frecându-și palmele de bucurie statul o să ne anunțe că din lipsă de administratori va prelua el această treabă și va avea el grijă de banii noștri. Îi va îngropa în tot felul de proiecte dubioase care vor avea în spate, zic eu, acel Fond suveran de investiții, foarte pompos numit și creat sub oblăduirea și sub atenta grijă a unor oameni care vor fi atent selectați în respectivul fond de investiții.

Statul introduce din nou o distorsiune în piață de energie

Reporter: De asemenea, ordonanța scoate de sub taxare CET-urile și producătorii de curent pe bază de cărbune.

Cristian Păun: Da. Statul, din nou, introduce o distorsiune în piață care accentuează și mai mult dezechilibrele care există în piață. Să luăm cazul companiilor de stat din energie, din orice sector vreți dumneavoastră. Au cele mai mari datorii la bugetul statului. Chiar este vorba despre o aministiere a lor pentru cele circa 20 – 30 de miliarde de euro datorii către stat. Ei au deja o datorie față de stat, pe care nu și-o plătesc constant. Pe de altă parte vii și le spui că ei nu vor plăti acele taxe pe care le impun sectorului de energie. Vor plăti doar cei care sunt în zona producției de energie privată, care nu sunt companii care au legătură cu statul. Până la urmă, tot în zona sectorului privat punem presiune și mai mare. Sector privat care își plătește taxele pentru că altfel i se închide porțile. El nu are aceste datorii despre care vorbeam. Dar, tot el trebuie să plătească aceste taxe în plus în comparație cu cei care produc și vând un anumit tip de energie în România. Din punctul meu de vedere, cuvântul cheie este, din nou, haos. Acești oameni nu fac altceva decât să propună tot felul de măsuri din disperare. Iar disperarea lor, într-un final, se transformă într-un haos, cu atât mai mult cu cât nici nu au prea multă experiență în spate sau viziune. Cu alte cuvinte, ei propun acolo fără să gândească ce se întâmplă în pasul doi, care sunt efectele acestor măsuri pe care le propun.

Reporter: Cum vă explicați faptul că sunt modifcări majore atât pentru bănci, cât și pentru administratorii de fonduri de pensii, pentru companiile din energie, însă pentru telecom nu? Aici se menține taxa de două procente din cifra de afaceri a companiilor.

Cristian Păun: Vă spuneam că scopul acestei ordonanțe, care din punctul meu de vedere nu trebuia rafinată, ci trebuia renunțată la ea, este să pui bir pe români. Să pui un bir care să fie ușor de încasat și care să nu fie vizibil românilor, atât de ușor, atât de repede.

Reporter: Atunci când li se scumpește abonamentul de cablu, de internet, de telefonie mobilă vor zice că e un bir...

Cristian Păun: Nu vor zice asta. Vor zice că de vină sunt aceste companii ticăloase, multinaționale, care nu știu să trateze cu respect consumatorul și că în niciun caz nu este de vină Guvernul cu această OUG care a pus o suprataxă pe cifra de afaceri a acestor comanii. Vor ști să vândă foarte bine prin canalele de comunicare toată această mizerie pe care o aduce aceasta OUG. Vă dau și un alt exemplu legat de pensii. Nu or să spună că, de fapt, nu mai avem administratori de pensii pentru că e ilogic ca ei să se capitalizeze. O să spună că este o rea-voință a administratorilor privați de pensii, că de fapt acești privați ticăloși întorc spatele României, că nu vor binele României. Ei așa vând toate aceste lucruri. Cu siguranță nu își recunosc propria vină. Știu să comunice foarte bine că de fapt vina e în altă parte. Întotdeauna fac asta.

"Bunăstarea nu vine de la tătuc"

Reporter: Ultima chestiune, domnule profesor Cristian Păun. În opinia dumneavoastră, această modificare la modificare va ajunge să intre în vigoare sau va suferi alte modificări?

Cristian Păun: Sper din tot sufletul să nu intre în vigoare. Din punctul meu de vedere această OUG nu ar fi trebuit să existe. Nu ar fi trebuit să aibă viață lungă. Trebuie să înțelegem că dacă această OUG scapă, românii vor suferi de pe urma ei. În niciun caz nu e vina sectorului privat care abia mai rezistă sub aceste presiuni care apar. Dacă cumva această OUG scapă, trebuie să facem tot posibilul ca în perioada următoare să schimbăm situația economică și politică a României. Poate lucrurile vor reveni la normal. Avem nevoie să revină la normal toate aceste lucruri. În ultima perioadă s-au întâmplat tot felul de măsuri de acest tip, haotice și fără sens, care în final, ne încurcă și mai tare viața. România ar trebui să revină la normal și să beneficieze de niște oameni cu viziune, care știu ce fac și care tratează sectorul privat cu respect și cu poziția pe care acest sector privat ar trebui să o aibă în dezvoltarea României și până la urmă, în bunăstarea fiecăruia dintre noi. Bunăstarea nu vine de la tătuc. Bunăstarea vine de la cel din telecom, de la cel din energie, de la cel din bănci, de la cel din panificație, care zi de zi merg la muncă și se chinuie să vadă cum mai vin în întâmpinarea noastră cu bunuri și servicii de calitate. Dacă statul îi încurcă, viața noastră nu are cum să aibă de câștigat din toată această situație.

Profesorul universitar Cristian Păun despre prevederile și modificările aduse OUG 114, supranumită ordonanța lăcomiei
858

Facebook comments