Eugen Iancu, Colectiv: Din partea justiției române am avut doar amânări

colectiv.jpg

Procesul Colectiv ar putea fi reluat de la zero, dacă CSM aprobă ieșirea la pensie a magistratului Valeriu Mihai Terceanu de la Tribunalul Bucureşti, care judecă această cauză.
Image source: 
Facebook/Eugen Iancu

Dosarul Colectiv s-ar putea relua de la zero, dacă CSM aprobă, în ședința de astăzi, cererea de pensionare a magistratului Valeriu Mihai Terceanu de la Tribunalul Bucureşti, care judecă această cauză. Aflat de doi ani în instanță, procesul a bătut pasul pe loc, ceea ce nemulțumește supraviețuitorii și membrii familiilor victimelor incendiului din clubul Colectiv. "Din partea justiției române am avut doar amânări" spune la RFI Eugen Iancu, președintele Asociației Colectiv GTG 3010 și tatăl lui Alexandru, un tânăr de 22 de ani care a murit în incendiul din club.

Eugen Iancu: În curând se fac trei ani de zile de la Colectiv, un incendiu în care au murit 64 de tineri. Mai avem peste 100 de răniți marcați pe viață. Mulți dintre ei nu se vor vindeca niciodtă. În toți acești trei ani, din partea justiției române nu am avut decât amânări peste amânări, anchete făcute la mișto. Noi avem niște plângeri făcute de doi ani de zile pentru ce s-a întâmplat după incendiu. Intervenția din acea noapte a fost o catastrofă, iar ce s-a întâmplat pe urmă, (la fel), cu interzicerea plecării răniților în străinătate, deși un număr de 180 de arși internați în spitalele din București era enorm pentru orice țară din lumea asta. Părerea mea este că inclusiv această cerere de pensionare face parte dintr-un scenariu. Nu pot să înțeleg ce este în mintea acestor oameni.

Rep: Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casați și Justiție au trimis în judecată dosarul în aprilie 2016. În ce punct se află acum procesul?

Eugen Iancu: În prima lună după incident, în noiembrie 2015, dosarul s-a rupt în trei. Nu am înțeles de ce. Pe urmă, au trebuit să treacă doi ani jumătate ca ele să fie reunite. După ce au fost reunite, avem două ședințe în care au fost chemați patronii clubului. Atât, asta e tot ce s-a întâmplat. La trei ani de zile toată lumea este în libertate, nu au fost cerute expertize. Nu știm exact cât de bine au fost făcute cercetările. Uitându-ne pe filmul din acea noapte am observat cu toții că tavanul s-a aprins într-o secundă. Erau 540 mp. Nu poate nimeni să ne explice cum s-au aprins, de ce a explodat în acea formă. Timpul trece și nu se întâmplă nimic. Nu știu unde este mândria judecătorilor. Nu știu unde este mândria procurorilor. Ei ar trebui să rezolve astfel de cazuri. Cred că și pentru un judecător, un astfel de caz ar trebui să fie cel mai important caz al vieții lui.

Rep: Atunci când s-a început instrumentalizarea cazului și când ați văzut că dosarul a ajuns în instanță, după ce a fost citit rechizitoriul, care au fost așteptările dumneavoastră? Cum credeați că va decurge procesul?

Eugen Iancu: Am sperat la ședințe din două în două sau din trei în trei zile. Dar iată, ultima a fost acum o lună și urma să avem în septembrie. Și asta ne arată interesul. Totul a fost calculat. De la început acest judecător nu a vrut să ia cazul. După ce l-a luat, l-a tratat (așa cum a făcut-o – n.red.). Cine a fost în sala de judecată a văzut. Nu vreau să comentez acum. Iar această amânare până în septembrie ne spune clar că el a știut ce vrea să facă, să-și depună (demisia – n.red.). Pe nimeni nu interesează aflarea adevărului. Pe nimeni nu interesează pedepsirea vinovaților. Pe nimeni nu interesează ca așa ceva să nu se mai întâmple. Nu contează că au murit 64. Nu contează că vor mai muri, poate, alte zeci, sute în alte incendii.

Rep: Dar știți că așa este practica judiciară. În România există vacanță judecătorească în lunile de vară, nu doar acum, ci în fiecare an.

Eugen Iancu: Cred că în România sunt câteva dosare care ar putea fi scutite de această vacanță. Nu este o vacanță totală. Nu se închid tribunalele. Se reduce activitatea foarte mult. Sunt câteva dosare, cum e Dosarul Revoluției, Dosarul Colectiv, care cred că ar merita toată atenția judecătorilor, a media și a poporului român, a tuturor. Ne interesează ce s-a întâmplat ca să nu se mai întâmple. Este foarte simplu.

Rep: Domnule Eugen Iancu, poate acesta este un pas înapoi prin schimbarea judecătorului în procesul Colectiv. Dar, în ideea că, totuși, va curge mai departe această cauză, la ce fel de vinovății vă așteptați să fie stabilite la final?

Eugen Iancu: În mintea mea, în mintea noastră, a părinților și a răniților, fiecare avem niște vinovați. Toate aceste vini trebuie trecute prin filtrul justiției, iar la sfârșit ar trebui să ni se spună că ăsta și astă sunt de vină. Acei oameni trebuie să își primească pedeapsa. Să lași timpul să treacă și la sfârșit să zici că avem doi vinovați, femeia de serviciu și poate vreo asistentă medicală de prin spital, ar fi echivalent cu o nouă crimă.

Rep: Vă referiți la Acarul Păun.

Eugen Iancu: Exact.

Rep: Pentru că aici nu avem nicio femeie de serviciu și nicio asistentă inculpate, din câte știu.

Eugen Iancu: Nu se știe niciodată. Le putem găsi.

Eugen Iancu, președintele Asociației Colectiv GTG 3010 și tatăl lui Alexandru, un tânăr de 22 de ani care a murit în incendiul din club.
845

Facebook comments