Roxette la Bucureşti: Big Love în stil suedez!

roxette-bucuresti-big-love-stil-suedez.jpg

Concertul Roxette la Bucureşti, un succes.

Mergeţi cumva la concertul Roxette? O întrebare pe care o puteai auzi la tot pasul luni seară, dacă te aflai în zona Barbu Văcărescu-Ştefan cel Mare din Bucureşti. Îi recunoşteai pe loc: fanii celebrei trupe suedeze, cei mai mulţi cu vârste între 20 şi 45 de ani mergeau încolonaţi cuminţi pe marginea unui drum noroios spre Zone Arena, îmbrăcaţi cu pelerine galbene, pe o ploaie torenţială care-ţi producea dureri fizice la fiecare atingere a stropilor.

Cu greu am găsit un loc de parcare în curtea unui imens centru comercial din zonă, devenit brusc mult prea mic pentru sutele de maşini care au invadat cartierul. "Nu vă supăraţi, putem lăsa şi noi maşina aici? Cred că da… Ah, mergeţi la Roxette, nu?", genul de dialog pe care îl puteai auzi destul de des luni seară.

 

 

 

Într-un final, reuşim să intrăm la concert, duşi de masa de oameni dotaţi cu pelerine de ploaie. Nu mai e nevoie de ele. Vremea ţine cu fanii Roxette.

După ce trecem de filtrul de control - separat băieţi şi fete, ca la Zidul Plângerii din Ierusalim - pătrundem în arena muzicală cunoscută drept Zone Arena. O dezamăgire pentru cei care nu au mai fost acolo! Pe jos sunt bălţi, pietriş, bolovani şi pe alocuri un placaj de lemn care acoperă găurile din asfalt (presupunând că a existat cândva asfalt…).

 

 

 

Începe concertul şi nu oricum, ci cu o piesă care aruncă publicul în aer de la primele acorduri, "Dressed for Success", urmează rapid un alt hit marca Roxette, "Sleeping in my Car". Cei aproximativ zece mii de fani sunt extaziaţi: cântă, dansează, aplaudă neîntrerupt, zâmbesc fericiţi. Remarc că se aude mai mult vocea fetelor. Băieţii mai mult dau din cap timid…

 

 

 

Suedezii de la Roxette, Marie şi Per par un pic surprinşi de primirea de care au parte. Îţi lasă impresia că nu se aşteptau ca oamenii să ştie versurile pe de rost. "Ne faceţi să ne fie mult mai uşor aici pe scenă", spune la un moment dat jumătatea masculină a duetului, Per Gessle.

Un concert de aproximativ două ore, cu piese al naibii de bine alese, numai una şi una: "The Look", "Joyride", "Listen to your Heart", "Fading Like a Flower", "Spending My Time", "Big Love", "Dangerous", plus câteva acorduri de pe noul album, "Charm School".

 

 

 

Şi pentru că un concert înseamnă marketing, adică să ştii cum să-ţi vinzi marfa, suedezii de la Roxette au apelat la o stratagemă bine primită de public: prezentarea membrilor formaţiei a avut loc pe acordurile Ciuleandrei, la chitară electrică.

Au urmat deja tradiţionalele bis-uri, timp în care spectatorii au aplaudat, au scandat numele trupei şi au bătut cu picioarele în pământ. Un zgomot greu de descris, ceva între cutremur şi o turmă de antilope Gnu care fuge de rupe pământul în savana africană…

Concertul se încheie aproape de ora 22. Punctualitate scandinavă: a început la 8.15, s-a terminat la zece, exact cum fusese anunţat în program.

Părăsim arena călcând în bălţi şi împiedicându-ne de bolovani. Plecăm din Suedia şi ne întoarcem în România… Oare mai găsim maşina?