Carnaval la Paris

Parisul este celebru pentru multe sărbători şi manifestări culturale, dar nu pentru carnavalul său. Sărbătoarea muzicii a fost lansată de la Paris şi a devenit internaţională, la fel Noaptea muzeelor sau manifestarea "Paris plages".

 În materie de carnaval, însă, Parisul nu este o vedetă, celebre sunt mai degrabă carnavalele de la Rio sau de la Veneţia, precum şi cel de la Londra din cartierul Notting Hill. Franţa a fost însă întotdeauna o ţară a carnavalurilor, iar unele şi-au continuat tradiţia, precum carnavalul de la Nisa sau carnavalul de la Dunkerque. Şi Parisul a avut o tradiţie de carnavaluri exuberante, dar ea s-a pierdut după al doilea război mondial.

Din 1993 însă, o asociaţie de benevoli încearcă să relanseze Carnavalul de la Paris, cu eforturi mari şi paşi mici dar tenace… An de an tot mai multă lume s-a lăsat antrenată în aceste carnavaluri pariziene organizate de obicei în prima săptămînă a lunii martie.

În 1993, spun organizatorii, 5000 de persoane au participat la operaţiunea de relansare a tradiţiei, după 46 de ani de întrerupere. Duminică 6 martie 2011 aceiaşi organizatori speră să atragă o sută de mii de participanţi pentru o defilare pe un traseu destul de lung, între Piaţa Gambetta şi Primăria Parisului.

De ce s-a pierdut însă tradiţia carnavalului de la Paris, cînd se ştie de exemplu că în 1897 cel de la Rio a preluat modelul parizian? S-ar părea că ultimul mare cortegiu carnavalesc parizian s-a derulat în 1946, după care au mai urmat nişte "răbufniri" în 1951 şi 1952, iar apoi… pauză pînă în 1993.

Istoricii nu prea ştiu să explice această "eclipsă" a carnavalului parizian. Probabil că apariţia televizorului, pasiunea pentru cinematograf, jazz-ul precum şi alte fenomene ale modernităţii au înlocuit interesul pentru carnaval.

A fost însă o eroare că am renunţat la carnaval, spun mulţi animatori culturali parizieni, care evocă o tradiţie neîntreruptă de o mie de ani legată de acest tip de defulare populară. Spun "defulare" pentru că la originea carnavalului s-a aflat sărbătoarea nebunilor, o tradiţie medievală extrem de interesantă, care permitea, pentru o zi sau pentru mai multe zile totala inversare a ierarhiilor sociale şi încălcarea tuturor codurilor prestabilite.  "Nebunii" (de fapt lumea de jos, clasele sărace şi umilite) deveneau stăpînii oraşului, în timp ce preoţii, nobilii şi demnitarii deveneau obiectul tuturor farselor, tachinăriilor şi ironiilor. Sărbătoarea nebunilor a fost o sărbătoare care a "rezistat" între secolul al XI-lea şi secolul al XV-lea, transformîndu-se apoi în carnaval.

Ştiaţi că serpentinele au fost de fapt inventate cu ocazia Carnavalului de la Paris din 1892? La origine serpentinele au fost de fapt acele benzi de hîrtie înguste pe care erau imprimate telegramele scrise în alfabetul Morse. Ele erau late de un centimetru şi lungi de 50 pînă la 200 de metri. Parizienii au avut ideea de a le "recicla" şi de a le transforma în serpentine colorate.

Carnavalul Parisului, în continuitatea Sărbătorii nebunilor, avea însă şi o conotaţie politică, era un moment de contestaţie şi de emancipare, de unde suspiciunea autorităţilor şi a bisericii în faţa acestor "excese".

Singurul moment al anului cînd femeile aveau voie, de exemplu, să poate pantaloni, era în zilele de Carnaval. În secolul al XIX-lea o femeie risca să fie linşată pe stradă dacă ieşea în pantaloni, chiar şi la Paris, oraşul prin excelenţă al libertinajului.

Celebrul dans French Cancan (care poate fi văzut şi astăzi la cabaretul Moulin Rouge) a fost la origine un dans lasciv executat prin 1850 de femei în zilele de carnaval, femei care îşi ridicau fustele şi îşi arătau picioarele şi posteriorul.

Nu este greu de înţeles deci de ce carnavalul a avut mulţi duşmani. După primul război mondial autorităţile pariziene au interzis, pe motive de economie şi igienă, utilizarea confetiilor… Care confetii, în ciuda numelui lor italian, tot de la Paris şi-au luat pentru prima dată zborul spre toate colţurile lumii, mai precis cu ocazia Carnavalului din 1891, pentru a fi adoptate apoi de toate ţările de pe planetă.