Un nou cod de conduita românesc cerut de Bruxelles

vivianne-reding.jpg

Un nou cod de conduita românesc cerut de Bruxelles

Este necesar un cod de conduita in regulamentele parlamentului de la Bucuresti, inainte de finalizarea acestui mandat. Iata ce i-a transmis comisarul european pentru justitie, Viviane Reding presedintelui Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, aflat marti la Bruxelles.

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Se pune accentul pe o mai mare transparenta a deciziilor interne ale Parlamentului, pe pasi concreti si rapizi in momentul in care instanta stabileste ca parlamentarii sunt incompatibili sau ca exista un conflict de interese.

Deputatii care fac obiectul unor decizii finale de incompatibilitate si conflict de interese trebuie sa demisioneze. Iata care era una dintre cerintele Comisiei Europene aduse la cunostiinta Prim Ministrului Victor Ponta in luna iulie.

Acum, Valeriu Zgonea a aratat la Bruxelles ca aceasta cerinta au fost indeplinita in luna septembrie, atât privind cazul deputatilor incompatibili cât si pec el al deputatilor aflati in conflicte de interese.  

Parlamentul României figureaza de ani de zile la capitolul « asa nu » in raportul MCV, cel care monitorizeaza combaterea coruptiei in România. Prea multe conflicte de interese si un constant amestec in afacerile altor institutii au fost semnalate din 2007 si pâna acum privind parlamentul.

Aceasta situatie se va schimba, iata ce ne da de inteles Valeriu Zgonea care nu doreste ca in viitor institutia sa mai figureze in « partea negativa » a raportului.

La drept vorbind, actiunile parlamentului din ultmii ani au fost considerate la Bruxelles ca fiind unul din ostacolele principale in lupta impotriva coruptiei la nivel inalt.

De aceea, a fost lamurit acum si faptul ca Parlamentul nu se va implica in procesul de numire a Procurorului general al României si a Procurorului-sef DNA si ca nu va bloca dosare ca pâna acum.

In paralel, Parlamentul va coopera cu ANI privind introducerea noului cod de conduita amintit, care se pare ca este de inspiratie anglo-saxona.

Toate aceste amanunte, privind parlamentul român dar si numirea celor doi procurori vor fi mentionate in raportul MCV suplimentar pentru anul acesta, pe care Comisia Europeana il va publica pâna la Craciun.

In mod normal, dupa raportul MCV din iulie 2012, urmatorul nu ar fi fost asteptat decât in toamna anului 2013, cum este cazul Bulgariei. Criza politica de la Bucuresti din vara a rasturnat insa situatia si  România este tinuta acum la picior de UE.

Ramâne de vazut daca analiza Comisiei Europene va oglindi cele declarate  de oficialii români care, dupa fiecare vizita recenta la Bruxelles, spun ca situatia s-a normalizat si dialogul curge mai bine decât inainte.