Un an de la falimentul Lehman Brothers

lehman-bank432-20090914120349.jpg

Banca de la care a pornit criza

A trecut un an de la falimentul băncii americane Lehman Brothers, evenimentul care a declansat de fapt criza financiară mondială. Momentul este considerat destul de important şi mai toată presa economică analizează ceea ce s-a întîmplat în acest ultime 12 luni. Chiar şi preşedintele American, Barak Obama, urmează să pronunţe, luni, un discurs pe această temă.

A trecut un an de la falimentul băncii americane Lehman Brothers, evenimentul care a declansat de fapt criza financiară mondială.

Momentul este considerat destul de important şi mai toată presa economică analizează ceea ce s-a întîmplat în acest ultime 12 luni. Chiar şi preşedintele American, Barak Obama, urmează să pronunţe, luni, un discurs pe această temă.

Filmul evenimentelor:

După un lung week-end de consultări cu reprezentanţii statului american, care au decis să nu salveze banca, pe data de 14 septembrie 2008, Lehman Brother se declara falimentară. Între timp, s-au scris şi mai multe cărţi despre acest dezastru, cu atât mai mult cu cât banca, numărând 20 000 de salariaţi, rezista cu brio de 158 de ani în peisajul financiar american şi mondial.

Care sunt concluziile?

A învăţat ceva omenirea, clasa politică, responsabilii economici din această criză considerată cea mai gravă din 1930 încoace. Da şi nu, este răspunsul specialiştilor. Da, în sensul că se pune, totuşi, problema unei reforme a planetei financiare, că sunt vizate paradisurile financiare, că statele înţeleg să pună acum condiţii cînd este vorba să ajute băncile. Da, s-au tras ceva învăţăminte din această criză în sensul că mai marii acestei lumi nu se mai văd în cercuri închise, gen grupul celor 7 sau al celor 8, ci în grup lărgit, cu participarea ţărilor emergente, vorbindu-se acum de grupul G20.

Pe de altă parte, însă, băncile au tendinţa de a reîncepe să funcţioneze exact ca înainte. Piata bursieră aproape că a uitat prin ce momente de panică a trecut, şi-a regăsit tonusul şi şi-a recuperat două treimi din activul pierdut. Numeroase bănci, în Statele Unite şi în Marea Britanie, şi-au rambursat în timp record sumele astronomice primite de la stat şi au reînceput activităţile speculative, cu bonusuri enorme pentru traideri.

Într-o lume în care profitul este motorul economiei, e greu de modificat ceva în mod fundamental, spun diversi specialisti, cu o notă de pesimism. Alain Greenspan, de exemplu, fost director al Băncii Centrale Americane, consideră că natura umană nu poate fi schimbată şi, în consecinţă, vor exista tot timpul crize. Llyold Blankfein, patronul băncii Goldman Dachs, consideră că din sistemul de funcţionare a unei bănci nu poate fi retras niciodată elementul numit risc, altfel este penalizată creşterea economică.

Cotidianul economic La Tribune constată că, de bine de rău, s-au trezit între timp acele instituţii de control financiar, acei jandarmi bursieri şi financiari care ar fi trebui să vegheze mai bine şi chiar să prevină criza. Ei vor fi mai atenţi, poate, pe viitor, în faţa diverselor combinaţii financiare sinistre de tip Madoff şi îi vor putea izola din timp pe escrocii financiari internaţionali. De bine de rău s-a mai trezit şi Europa, cu două ţări în frunte, Franţa şi Germania, care chiar au promis că vor reglementa problema scandaloaselor profituri vărsate în contul traiderilor şi a patronilor de bănci. Cîtă putere va avea Europa şi cu cîtă convingere se va impune însă la viitoare reuniune G20 în fata americanilor, care exclud ideea unei reglementări prin lege la acest capitol, vom vedea.

Să mai semnalăm că din această criză majoritatea băncilor din linia a doua, de mai mică talie, ies destul de zguduite, în timp ce cîteva mari bănci precum JP Morgan sau Bank of America devin adevăraţi mastodonţi. Ele sunt în final cele care au profitat din plin de criză.