Turcia nu vrea un război cu Siria

turcia-nu-vrea-un-razboi-siria.jpg

Premierul turc, Recep Erdogan (Foto: Reuters)

Războiul civil sirian se extinde. Moartea a cinci turci şi rănirea altor nouă în urma unui tir venit din Siria provoacă o criză diplomatică între cele două state vecine. După mai multe ore de expectativă, Damascul şi-a prezentat scuzele oficial prin intermediul ONU şi a promis că un astfel de incident nu se va repeta.

Între timp, armata turcă s-a pus în mişcare şi a lansat o serie de tiruri de represalii, care ar fi făcut mai mulţi morţi printre soldaţii sirieni. Totodată, Turcia îşi rezervă dreptul de a interveni în afara graniţelor ţării oricând va considera de cuviinţă şi asta în urma unui text adoptat de urgenţă de către deputaţii de la Ankara.

Într-o primă etapă, Turcia a cerut Consiliului de Securitate al ONU să ia măsurile necesare pentru a pune capăt "agresiunii" siriene. Cum însă Organizaţia nu publică decât declaraţii neconstrângătoare în astfel de cazuri, Parlamentul de la Ankara a aprobat un text, care autorizează trimiterea de trupe în afara ţării "deîndată ce Guvernul turc o crede necesar".

Unda verde dată militarilor turci urmăreşte însă înainte de toate să-i convingă pe sirieni să nu mai comită astfel de atacuri. Cu alte cuvinte, Ankara îşi arată colţii, ca să evite războiul cu vecinul său. Nu trebuie uitat că incidentul de miercuri survine la doar câteva luni după ce apărarea antiaeriană siriană doborâse în iunie un avion militar turcesc. Criza turco-siriană poate degenera într-un conflict internaţional, doar dacă Ankara îşi pune chiar în aplicare rezoluţia adoptată în Parlament şi dacă NATO intervine de asemenea, în virtutea unei clauze de apărare reciprocă prevăzute de Tratatul nord-atlantic.

Observatorii remarcă însă că mai mulţi apropiaţi ai premierului turc, Recep Erdogan, au respins retorica războinică susţinută de anumite ziare din ţară. Vicepremierul turc a precizat şi el că ţara sa "nu doreşte războiul cu Siria". Unda verde dată de Parlament are doar un caracter "disuasiv". În sfârşit, opinia publică turcă este în general ostilă oricărei intervenţii armate în Siria, mai ales că Turcia este confruntată deja de mai bine de trei decenii cu rebeliunea kurzilor.

Putem deci spune că textul adoptat de Parlamentul de la Ankara şi replica dată tirurilor siriene nu este destinată deocamdată decât să arate Damascului că la nevoie, armata turcă este capabilă să intervină. Asta nu înseamnă însă c-o va şi face.

 

Reacţii internaţionale

 

Occidentalii s-au arătat solidari cu Turcia, dar totodată atenţi să nu pună paie pe foc. Grecia, aflată nu foarte departe şi fostă aliată a Siriei, îşi doreşte o detensionare a situaţiei, după riposta armată a Turciei la tirul ucigător sirian. În opinia Atenei, situaţia regională este deja "foarte, foarte fragilă".

Uniunea Europeană, prin vocea şefei diplomaţiei europene, Catherine Ashton, a condamnat tirul sirian, cancelara germană, Angela Merkel, pledează şi ea pentru o "reacţie măsurată" la tirul Damascului. Iranul, unul dintre puţinii aliaţi regionali ai lui Bashar al-Assad, a cerut atât Ankarei, cât şi Damascului să dea dovadă de "reţinere" după incidentul de miercuri.

La Moscova, Serghei Lavrov, şeful diplomaţiei ruse, a estimat că Siria trebuie să recunoască faptul că bombardamentul asupra satului turcesc este "un incident tragic". Totodată, însă, Moscova a cerut statelor membre NATO să nu folosească acest pretext pentru a interveni militar contra regimului de la Damasc, pe care, se ştie, Rusia îl apără mai departe de eventuale sancţiuni internaţionale pe măsură.

NATO, organizaţie din care face parte Turcia, tocmai evocase şi ea "agresiunea" căreia i-a căzut victimă Ankara şi a cerut oprirea neîntârziată a violărilor flagrante ale dreptului internaţional, care în plus, pun în pericol securitatea unuia dintre aliaţi. Ankara s-a declarat extrem de satisfăcută de reacţia NATO, cu toate că nimeni nu a evocat, nu a menţionat la reuniunea de urgenţă consacrată incidentelor de miercuri articolul 5 al Tratatului nord-atlantic, articol care se referă la apărarea colectivă a unuia dintre membrii săi, dacă acesta este atacat.

În final, să reamintim şi reacţia Franţei, mai exact a ministrului său de Externe. Laurent Fabius a declarat că obuzele trase de sirieni reprezintă "o ameninţare serioasă la adresa păcii şi a securităţii internaţionale".