SUA caută un refugiu pentru Gaddafi

avion.jpg

Reuters

În Libia continuă confruntările sângeroase pe teren. La Misrata, oraş asediat de trupele lui Gadaffi luptele s-au soldat, în ultimele 6 săptămâni, cu peste o mie de morţi şi trei mii de răniţi. Occidentul caută în continuare o soluţie politică iar comentatorii constată că războaiele nu se conformează niciodată scenariilor iniţiale.

Este ceea ce spun acum mulţi specialişti în Franţa unde continuă dezbaterea în jurul evenimentelor din Libia. Istorici, experţi militari, oameni politici, sunt obligaţi să recunoască faptul că intervenţia aliată în Libia s-a bazat, iniţial, pe o schemă foarte simplă: distrugerea forţelor pe care Gadaffi le-a trimis împotriva propriului să popor.

Din acest scenariu simplu sprijinit de Organizaţia Naţiunilor Unite a rezultat însă un război complicat. Duminică, ministrul francez al apărării, Gérard Longuet, aflat într-o vizită în Afganistan, îşi exprima temerea că războiul din Libia ar putea dura mai mult decît se aşteptau occidentalii.

Luni, secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Ban Ki Moon, a lansat un apel la o încetare a focului, considerând că Libia se află în pragul unei catastrofe umanitare, inclusiv la Tripoli unde capitala este controlată de Gadaffi. Americanii sunt şi ei obsedaţi de spectrul unui război lung în care s-ar putea implica şi organizaţia teroristă Al Qaida şi care ar putea destabiliza toată regiunea Sahelului.

S-ar părea că Washingtonul caută un loc, o ţară susceptibilă să-i acorde azil colonelului Gadaffi, deşi nu este sigur că acesta ar fi dispus să abandoneze puterea. În definitiv, dictatorul de la Tripoli are acum exact ceea ce şi-a dorit toată viaţa: un război deschis cu Occidentul şi ocazia de a poza în martir.

Într-un articol publicat în cotidianul LE MONDE, filozoful francez Bernard-Henry Lévy, care a efectuat mai multe deplasări la Benghazi,consideră însă că nu se poate vorbi de nici o "împotmolire". În zona "liberă" libienii se organizează şi sunt pe cale să-şi formeze o autentică armată. Arme şi echipamente sosesc la Benghazi, oraş care a devenit şi un spaţiu al dezbaterii democratice. Speranţa persistă în acest oraş unde pentru prima dată libienii dispun de un canal de televiziune liber, precum şi de o presă liberă.

Poate fi câştigat însă acest război de rebelii de la Benghazi fără o intervenţie la sol aliată? Întrebarea revine după ce a fost pusă, cu peste un deceniu şi jumătate în urmă, în cazul Irakului. În toate capitalele occidentale se repetă faptul că în nici un caz Alianţa Atlantică nu va trimite trupe în Libia. Ce se va întâmpla însă dacă Al Qaida ca interveni treptat pentru a-i "ajuta" pe rebeli cu arme şi instructori, pentru a-şi instala apoi controlul într-o regiune bogată în petrol şi uşor de divizat etnic, întrucât Libia numără cam 300 de triburi. Aici apar semnele de întrebare ale experţilor care spun că un război este întotdeauna uşor de început şi extrem de greu de terminat.  

 

Matei Vişniec