România şi Bulgaria vor merge pe drumuri diferite

justitie-raport-mcv.jpg

România şi Bulgaria vor merge pe drumuri diferite

Rapoartele MCV prezentate miercuri 18 iulie de Comisia Europeană arată că cele două ţări nu mai au un destin comun. Aceasta nu este alegerea Comisiei sau a Sofiei. În cauză sint aici evenimentele politice din România.

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Comisia Europeană păstrează aparenţele şi spune că de fapt cele două au fost întotdeauna analizate separat: de pildă, pentru Bulgaria există mai multe criterii de analiză.

Dar în fapt, cele două ţări au fost pâna acum “la pachet”,  ceea ce a trezit o oarecare frustrare la Bucureşti sau la Sofia ori de câte ori una din ţări avea impresia că cealaltă o ţine pe loc.

O decuplare de facto

Următorul raport al Comisiei Europene privind Bulgaria este aşteptat pentru sfârşitul anului 2013. De obicei acestea erau prezentate la interval de un an (analiza politică şi tehnică a reformei justiţiei şi combaterii corupţiei) intercalate la şase luni cu analize pur tehnice.

I se dă însă acum Bulgariei un răgaz de un an şi jumătate înaintea următoarei analize. Motivul, aşa cum îl explica Comisia Europeana, este ca Bulgaria a pus pe picioare “cadrul de reforma cheie a justţtiei” iar  lucrurile avansează.

Referitor la România, recentele evenimente care au “zdruncinat” încrederea UE în această ţară, un raport de evaluare a statului de drept este aşteptat pentru sfârşitul acestui an.

În acest raport, vom analiza dacă îngrijorările privind statul de drept şi independent justitiei au fost urmate de actiuni “, “în acest raport, vom analiza dacă îngrijorările privind statul de drept şi independent justţtiei au fost urmate de acţiuni”. Aceasta înseamnă că la Bruxelles se aşteaptă mai întâi să treacă şi referendumul pentru demiterea Preşedintelui şi alegerile parlamentare din toamna.

Apoi, nimeni nu ştie ce se va întâmpla. “Totul de depinde de România”, spune Comisia Europeană, care refuză să speculeze în acest moment.

Teoretic, daca cele 11 cerinte europene de restabilire a statului de drept si increderii UE nu sint aplicate urgent, România se va afla in grav conflict cu UE.

Ea poate fi sanctionata prin proceduri mai indulgente, ca cele de incalcare a Tratului UE sau chiar prin suspendarea dreptului său de vot din procesul decizional al UE. Aceasta ar fi însă o măsură fără precedent şi greu de aplicat.

Comisia Europeană practic n-a făcut nimic pentru a departaja analiza României de Bulgaria, aşa cum fie Bucureştiul fie Sofia şi-au dorit-o ani de-a rândul. În cauză se află aici criza politică din România.

Aderarea la Spaţiul Schengen compromisă

Dar departajarea nu se aplică şi dosarului aderării celor doua la Spatiul Schengen.

O decizie favorabila pare compromisa si anul acesta desi , teoretic vorbind, reforma justitiei si combaterea coruptiei nu sint legate de criteriile Schengen.

Dar un guvern al UE face aceasta legatura clara, guvernul Olandei. Nimeni nu a reusit sa induplece Olanda in aceasta privinta (de fapt, in afara României si a Bulgariei, nimeni nici nu a incercat cu adevarat).

Liderii UE au fortat mâna ministrilor de interne sa ia o decizie in septembrie acest an, dar n-au specificat cum trebuie sa fie aceasta.

Iar in conditiile date, in care existenta statului de drept este contestata in România si Bulgaria este legata de ea, apare limpede ca decizia va fi negativa.

Raport MCV scris pe sleau

Pentru prima data dupa multi ani de zile, Comisia Europeana paraseste terenul exprimarii diplomatice pentru a arata gravitatea unei situatii intr-un stat membru UE si spune lucrurilor pe nume.

Dupa ce a fost adesea criticata pentru monitorizarea României, Comisia adauga in raportul de anul acesta o explicatie care se impunea :“MCV-ul nu-i cere României sa atinga standarde de lupta impotriva coruptiei mai inalte decât in alte state membre », ci « unele care sa le permita românilor sa aiba o calitate a vietii comparabila cu cea din alte tari ».

Iar imaginea data de România astazi este descrisa astfel: « un sistem politic ultrapolarizat in care neincrederea si atacurile politice sint moneda curenta”.

O parte din problemele actuale pot fi explicate prin aceasta ultrapolarizare, crede Bruxelles-ul dar aceasta trezeste serioase indoieli « privind respectul angajamentelor luate fata de respectarea statului de drept sau a intelegerii sensului unui stat de drept intr-un sistem pluralist democratic ».

Descrierea intra apoi in domeniul controversei privind Curtea Constitutionala :.

"Comisia este extrem de ingrijorata de indicatiile privind manipulari si amenintari care afecteaza institutii, membrii ai aparatului juridic si pot avea un serios impact asupra societatii in ansamblu ".

Iar una din concluzii era de asteptat : "actualele controverse pun in pericol progresul realizat pâna acum si ridica semn de intrebare privind viitorul reformelor deja incepute".