PPE denunţă fenomenele xenofobe împotriva Europei de Est

Fenomenul discriminării şi al rasismului continuă să-i îngrijoreze pe politicienii moderaţi europeni. După declaraţiile preşedintelui UE Herman Van Rompuy făcute miercuri la Bucuresti, joi 26  aprilie zece parlamentari europeni i-au trimis o scrisoare lui José Manuel Barroso.

Corespondentul RFI la Bruxelles, MIhaela Gherghişan

Ei deplâng xenofobia şi discriminarea de care suferă zece state din estul european. Este vorba despre zece politicieni de centru dreapta, din PPE, care-i atrag atenţia preşedintelui Comisiei Europene asupra acestor fenomene.

Ea este semnată de şefii delegaţiilor naţionale din PPE română, poloneză, ungară, letonă, lituaniană, slovenă, slovacă, estoniană, bulgară şi cehă.

Ei se plâng de acţiunea partidului olandez Libertate şi Justiţie ( PVV ) care a lansat un site internet xenofob unde orice olandez se poate plânge dacă un român sau un polonez sau un bulgar “i-a furat locul de muncă”.


O acţiune similară a fost lansată la începutul lunii în Belgia de partidul flamand de extrema dreapta Interesul Flamand (Vlaamse Belang) şi acest lucru este explicat în scrisoare. În fine, ei deplâng şi iniţiativa Elveţiei de a introduce in anumite cantoane permise de muncă obligatorii pentru cetăţenii est europeni din cele 8 state care au integrat UE în 2004.


“Credem că aceste acţiuni aduc un prejudiciu valorilor fundamentale ale UE anume demnitea umană, libertatea, egalitatea şi statul de drept “ spun eurodeputaţii care adaugă că în acest fel est-europenii sint consideraţi drept cetăţeni de categoria a doua.

“Nu putem accepta aceste forme de discriminare inauntrul sau in afara UE “ se spune în scrisoarea care îl somează pe Barroso să ia poziţie faţă de aplicarea standardelor duble în Europa.

Cei zece eurodeputaţi spun că astfel de acţiuni sint periculoase fiindca creaza un precedent si pot duce la intarirea sentimentului xenofobiei.

 Iar România este printre primele care a denuntat aceasta stare de fapt si care a si obtinut unele promisiuni din partea lui Herman Van Rompuy. Ea obtinea in 15 martie la Bruxelles promisiunea ca o dezbatere despre xenofobie va fi adaugata pe agenda unui summit european in curând. Premieruluil Mihai Razvan Ungureanu propusese mai intâi un summit dedicat doar acestei probleme dar Van Rompuy a incercat sa aranjeze altfel lucrurile.

Însă argumentele lui Ungureanu l-au convins pe Van Rompuy :  expresiile politice ale xenofobiei se concretizeaza prin fragmentarea circulatiei fortei de munca, prin opiniile xenofobe exprimate de anumite partide europene si prin imposibilitatea României de a adera la Spatiul Schengen.

Generatia de astăzi care construieşte Europa Unită nu are amintirea celui de-al Doilea Război Mondial, spunea Ungureanu atunci la Bruxelles,  or acesta a fost exact consecinţa a unor acţiuni politice xenofobe.

MIhaela Gherghisan, Bruxelles