Libia, între conflict militar şi diplomaţie

libia-atac-reuters-goran-tomasevic.jpeg

Foto:Reuters/Goran Tomasevic

În Libia, rebelii au din nou iniţiativa pe teren, după ce bombardamentele aliate au provocat debandada trupelor guvernamentale la Ajdabiya şi Styrte, localităţi strategice pentru controlul exploatărilor petroliere. Începutul acestei săptămâni este marcat însă şi de iniţiative pe terenul diplomaţiei.

Chiar dacă rebelii se declară decişi să avanseze spre Tripoli, chiar dacă ei anunţă că peste o săptămână vor putea relua exporturile de petrol, chiar dacă o bună parte din trupele lui Gaddafi este în retragere, occidentalii se tem de scenariul unei "victorii" cu multe complicaţii în regiune.

Marţi, 29 martie, la Londra, are loc o reuniune pe care Agenţia France Presse o califică drept "crucială" în vederea găsirii unor soluţii politice şi diplomatice la criza libiană.

Franţa şi Marea Britanie pregătesc o propunere comună în acest sens. Şi Italia, fostă putere colonială în Libia este foarte activă pe teren diplomatic.

Ţările arabe îşi vor trimite şi ele reprezentanţi în capitala Marii Britanii, într-un moment când occidentalii îşi multiplică gesturile şi declaraţiile, pentru a nu provoca resentimente în lumea musulmană, după bombardamentele împotriva trupelor lui Gaddafi.

Marele coşmar al Occidentului şi al Europei este o eventuală deplasare a războiului din Libia în regiunea Sahelului. Deja, unele informaţii legate de tuaregii care au servit în armata lui Gaddafi sunt neliniştitoare. Comunitate nomadă numărând în jur de un milion cinci sute de mii de persoane, tuaregii sunt răspândiţi pe teritoriul a cinci ţări: Libia, Niger, Mali, Algeria şi Burkina Faso. În Mali şi Niger ei s-au răsculat în mai multe rânduri împotriva autorităţilor, fiind sprijiniţi de Libia.

Mai nou, se pare că mercenarii tuaregi angajaţi de Gaddafi se retrag în zona deşertului Sahel, ducând cu ei o parte din arsenalul armatei libiene.

Unii comentatori avizaţi se tem că reţelele teroriste ale organizaţiei Al-Qaida ar putea beneficia de acest flux de oameni şi material. De altfel, în Yemen, Al-Qaida revendică atacuri în sudul ţării şi chiar ocuparea unui oraş considerat un bastion al extremiştilor.