Franţa îl critică ferm pe Gaddafi

franta.jpg

Ministrul francez al apărării, Alain Juppé

Indiferent de cum va evolua în orele sau în zilele următoare situaţia din Libia, putem spune acum că relaţiile dintre Occident şi regimul lui Muammar Gaddafi sunt rupte. Franţa se arată în acest moment extrem de critică faţă de Muammar Gaddafi, după ce în cazul revoltelor din Tunisia şi din Egipt a avut ezitări înainte de a rupe cu Ben Ali şi respectiv cu Hosni Mubarak.

Este adevărat însă şi faptul că nici Ben Ali şi nici Hosni Mubarak nu a ordonat masacre de genul celor de care se face vinovat acum Ghadafi. Franţa îşi exprimă deci temerea că în Libia au fost comise acte de natură să fie considerate "crime împotriva umanităţii".

În acest sens s-a exprimat şeful diplomaţiei franceze, doamna Michèle Alliot-Marie. Parisul mai sprijină o rezoluţie prin care se cere suspendarea Libiei din Consiliul pentru drepturile omului al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Pentru că, oricît de incredibil ar părea, din acest consiliu face parte Libia, în urma unui mecanism de desemnare contestat deseori de ţările democratice. Acest Consiliu urmează să se reunească vineri pentru condamna cu fermitate represiunile sîngeroase ordonate de regimul libian.

Franţa, prin vocea preşedintelui Nicolas Sarkozy, mai propune instituirea de sancţiuni împotriva celor regimului reprezentat de Gadhafi, precum si suspendarea relaţii economice, comericale şi financiare ale Uniunii Europene cu Libia.  

Ministrul francez al apărării, Alain Juppé, a avut şi el joi cuvinte extrem de categorice faţă de Muammar Gadhafi. "Franţa a luat în orice caz o poziţie extrem de clară. Doresc din tot sufletul ca Gadhafi să-şi trăiască ultimele momente în calitate de şef de stat. Ceea ce a făcut el, ceea ce a decis el să facă, adică să tragă cu artileria grea împotriva populaţiei sale este, evident, inacceptabil.

Vorbim uneori de principiul neamestecului în treburile interne ale diferitelor ţări de pe planetă, dar există un alt principiu, care a fost foarte clar adoptat de Naţiunile Unite, este responsabilitatea protecţiei. Cînd un guvern nu este capabil să-şi protejeze populaţia, sau atunci cînd chiar acest guvern îşi agresează populaţia, atunci comunitatea internaţională are dreptul de a interveni."

Iată deci ce spune Alain Juppé, iar un consilier al preşedintelui Nicolas Sarkozy evocă şi perspectiva judecării lui Gadhafi de un tribunal internaţional.

Întreaga Uniune Europene pregăteşte, în orice caz, scenariul post-Gadhafi, chiar dacă este limpede că "ghidul" suprem de la Tripoli a intrat, cum spune cotidianul LE FIGARO, într-o logică sinucigaşă. Iar cotidianul LE MONDE se întreabă care sunt riscurile economice pentru Europa în contextul prăbuşirii regimului Gadhafi, sau al prăbuşirii statului libian pentru că şi acest scenariu este posibil într-o ţară supusă unor presiuni tribale.

După anul 2001, cînd occidentalii şi-au reluat relaţii cu Libia, această ţară a fost considerată de unii drept un nou El Dorado economic. Italia a devenit de altfel primul furnizor al Libiei, şi s-a deschis şi capitalurilor libiene, iar 120 de intreprinderi italiene sunt implantate în Libia. 97 la sută din exporturile Libiei constau însă în petrol, deci economia Libia este destul de puţin diversificată.

Iar acum comentatorii constată că pentru unii occidentali acest El Dorado a fost de fapt o iluzie, o Fata Morgana, pentru că Muammar Gadhafi promitea contracte fabuloase, cum a făcut şi cu Franţa, dar care pînă la urmă nu se prea concretizau. El încerca însă atragerea investiţiilor străine în Libia, de unde noua angoasă a europenilor că vor pierde banii investiţi în această ţară.