Ediţie specială Moldova : Cetăţenii moldoveni îşi aleg viitorul

Locuitorii Republicii Moldova îşi aleg miercuri Parlamentul, în cadrul unui scrutin anticipat. Birourile de vot s-au deschis la ora şapte dimineaţa. Aceste alegeri legislative ar putea scoate ţara din criza politică în care a intrat după precedentul scrutin, urmat de revolte şi dizolvarea Parlamentului.

Locuitorii Republicii Moldova îşi aleg miercuri Parlamentul, în cadrul unui scrutin anticipat. Birourile de vot s-au deschis la ora şapte dimineaţa.

Aceste alegeri legislative ar putea scoate ţara din criza politică în care a intrat după precedentul scrutin, urmat de revolte şi dizolvarea Parlamentului.

La urne sunt aşteptate aproximativ 2,6 milioane de alegători, care au timp să-şi exprime votul până la ora 21.

Moldovenii au de ales între opt partide, între care şi Partidul Comuniştilor, aflat la putere din 2001.

De altfel, comuniştii sunt favoriţi la acest scrutin, chiar dacă ar urma să obţină un scor mai mic decât la votul din aprilie, conform sondajelor de opinie.

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova se află pe primul loc în preferinţele electoratului, dar nu va putea obţine majoritatea de 61 de deputaţi din totalul de 101, majoritate necesară alegerii şefului statului. Amintim, în Republica Moldova, preşedintele ţării este ales de Legislativ.

Patru partide de Opoziţie au şansa de a trece pragul electoral de 5%, pentru a fi reprezentate în Parlament. Printre ele se află Partidul Liberal, condus de Mihai Ghimpu şi primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă şi Partidul Liberal Democrat, prezidat de Vlad Filat.

Preşedintele moldovean, Vladimir Voronin a fost nevoit să dizolve Parlamentul în luna iunie, în lipsa unui compromis cu Opoziţia privind alegerea şefului statului.

Alegerile din aprilie au fost câştigate de către comunişti, care nu au avut însă majoritatea în Legislativ. Scorul de atunci a scos în stradă zeci de mii de oameni, cei mai mulţi tineri, care au denunţat fraudarea scrutinului.

Autorităţile din Republica Moldova au dat vina pe România, care s-ar fi aflat, în opinia lor, în spatele protestelor anti-comuniste. Acuzaţiile au fost respinse de oficialii de la Bucureşti.

Vladimir Voronin a avut mai multe ieşiri publice împotriva României, care au culminat cu expulzarea ambasadorului român la Chişinău.

Preşedintele în exerciţiu al Republicii Moldova a cerut Uniunii Europene să ia măsuri împotriva politicienilor români responsabili pentru revoltele anti-guvernamentale din aprilie, de la Chişinău.

"De ce structurile europene nu îi pun pe politicienii români la locul lor ?", se întreba Voronin recent, într-un interviu pentru RIA Novosti.

"Avem relaţii bune cu Uniunea Europeană. Şi acum lucrăm la un nou plan pentru dezvoltarea relaţiilor noastre. Şi noi credem că Uniunea Europeană ar trebui să îi pună la locul lor pe acei oficiali nechibzuiţi, oricare ar fi poziţia sau statutul lor", afirma Vladimir Voronin.

Eşecul Uniunii Europene de a ţine sub control "un astfel de individ scăpat de sub control, precum Băsescu" s-ar putea dovedi "foarte periculos", crede Vladimir Voronin.

Acţiunile liderilor români cu privire la Republica Moldova sunt "extrem de tendenţioase", mai spunea Voronin în luna aprilie.

"Intervenţiile preşedintelui Traian Băsescu comentează cât se poate de bine ceea ce liderii moldoveni au declarat, adresându-se structurilor Uniunii Europene", preciza la acea vreme şeful statului moldovean.

Vladimir Voronin a calificat intervenţia preşedintelui român drept "un exemplu de revanşism de stat", după ce Traian Băsescu a spus că România nu va permite transformarea Prutului într-o nouă "Cortină de Fier" şi a cerut Uniunii Europene să "ancheteze represiunile din Republica Moldova".

"A răspunde peste gard preşedintelui Vladimir Voronin înseamnă a-i face jocul. Preşedintele moldovean vrea să ridice o cortină de fier pe Prut, dar nu-i vom da ocazia, pentru că vom avea un comportament european, responsabil, nu pentru preşedintele Voronin, ci pentru cei patru milioane de români care trăiesc în Republica Moldova", declarase anterior şeful statului român.