Ediţie specială Moldova : Alegerile anticipate, în presa europeană

Le Monde, Le Figaro, La Croix sau Liberation, în Franţa, dar şi ziarul El Pais, în Spania scriu despre alegerile de miercuri, 29 iulie, din Republica Moldova. "Moldovenii la urne, ca să iasă din criză", scrie Le Figaro. Tinerii dezamăgiţi vor boicota urnele, crede ziarul Le Monde. Delicată rămâne şi problema dublei naţionalităţi, aminteşte spaniolul El Pais.

Le Monde, Le Figaro, La Croix sau Liberation, în Franţa, dar şi ziarul El Pais, în Spania scriu despre alegerile de miercuri, 29 iulie, din Republica Moldova.

"Moldovenii la urne, ca să iasă din criză", scrie Le Figaro, considerând că Moldova a devenit teatrul unor lupte de influenţă între Occident şi Rusia, situaţia fiind în acest sens diferită de cea din Ucraina şi din Georgia.

O mare parte din populaţie aspiră să se apropie de Uniunea Europeană, dar Moldova e cazul specific al existenţei acelor zone de interes privilegiat, cum le califică Kremlinul.

Rusia îşi impune legea atât folosind arma energiei, cât şi pretextul existenţei unei minorităţi rusofone. Şi apropos de minorităţi, găgăuzii sunt şi ei în acest caz. Mica republică din sudul Moldovei întreţine relaţii strânse cu Rusia şi este bântuită de demonul separatismului.

Fotografia unei băbuţe trecând nepăsătoare pe lânga statuia lui Lenin la Komrat îi trimite pe cititorii ziarului Le Figaro într-o altă lume şi într-un timp care pare să fi încremenit.

Chiar dacă în luna aprilie tinerii din Moldova s-au mobilizat împotriva puterii comuniste de la Chişinău, de astă dată, dezamăgiţi, ei vor boicota urnele, crede ziarul Le Monde.

Grupurile care erau foarte prezente în luna aprilie pe Internet au rămas de astă dată inactive. Tinerii sunt în vacanţă sau plecaţi la lucru în străinătate.

Alegerile din Moldova au loc pe fundalul unor grave disensiuni politice, constată ziarul spaniol El Pais. Moldova este nu doar cea mai săracă republică din Europa, ci şi unul dintre statele cu cele mai grave probleme de integritate teritorială, scrie ziarul.

Publicaţia constată şi absenţa unor liste centralizate cu votanţii, în condiţiile în care circa patru milioane de locuitori ar trebui să voteze în străinătate.

Delicată rămâne şi problema dublei naţionalităţi, care reaminteşte faptul că teritoriul de la dreapta Nistrului a aparţinut României, iar cel de la stânga lui, fostei Uniuni Sovietice, scrie tot El Pais.

La Croix afişează un fals optimism. Tinerii moldoveni speră că alegerile le vor aduce un viitor mai bun, dar nu în Moldova, ci în străinătate.

Tineretul din Moldova ezită între tentativa de a rămâne în ţară pentru a susţine emanciparea şi democratizarea ţării şi a pleca în străinătate. Deja, banii trimişi de afară contribuie cu aproape două treimi din bugetul statului. Votul este important pentru ieşirea din criza politică, crede acelaşi ziar catolic.

Foarte pesimist, ziarul Liberation consideră că Moldova se va resemna cu un regim care nu va schimba mare lucru. 40% din populaţia ţării e plecată la lucru în străinătate, structurile productive care existau înainte sunt în marea lor majoritate la pământ. După 60 de ani de comunism, oamenii au devenit nişte roboţi. Le e teamă pur şi simplu - iată concluziile.