Cristian Pârvulescu: Geoană nu are şanse să recapete poziţia de preşedinte al Senatului

cristian-parvulescu.jpg

Analistul politic Cristian Pârvulescu

Bătălia pentru şefia Senatului a început, după ce Mircea Geoană a fost revocat din funcţia pe care o deţine, în urma unui vot în plen. UDMR se arată interesată de a doua funcţie în stat, în timp ce PDL vrea un candidat comun al coaliţiei. Analistul politic Cristian Pârvulescu spune că un candidat comun din partea UDMR ar asigura stabilitatea coaliţiei. Cât despre Mircea Geoană, acesta are „şanse foarte mici să recâştige funcţia la Curtea Constituţională”, crede analistul politic Cristian Pârvulescu, intervievat la RFI. Senatorul PSD a anunţat că va contesta la CC suspendarea pe motiv de neconstituţionalitate.

Reporter: Ce prevede Constituţia referitor la preşedinţia Senatului?

Cristian Pârvulescu: Constituţia nu spune foarte multe despre preşedintele Senatului. Este evident că preşedintele Senatului este ales pentru întreaga legislatură şi nu doar pentru o sesiune, că este ales la propunerea unui grup parlamentar şi că poate fi revocat la cererea grupului politic care l-a propus, ceea ce se şi întâmplă în cazul lui Mircea Geoană. Pe de altă parte, există o serie de probleme formale pe care Mircea Geoană le va specula: pe de o parte, grupul parlamentar care l-a propus ca preşedinte al Senatului nu mai există - grupul PSD-PC, care a fost dizolvat. Pe de altă parte, Geoană va încerca să folosească toate argumentele juridice pentru a rămâne pe poziţie.

Cu toate acestea, în ceea ce priveşte Senatul, şi în Parlament în general, ştim foarte bine că plenul este suveran, iar dacă se ajunge la o şedinţă de plen care a hotărât revocarea preşedintelui şi numirea unui preşedinte interimar, este foarte greu ca lucrurile să meargă înapoi. Altfel spus, raţional discutând, Mircea Geoană nu are foarte multe şanse să recapete poziţia de preşedinte al Senatului, dar poate întârzia foarte mult demersurile oficiale pentru alegerea unui nou preşedinte.

Reporter: În toată această discuţie, UDMR joacă un rol destul de important. Sunt mai multe variante: ca UDMR să aibă un candidat propriu, sau coaliţia de guvernământ să vină cu un singur candidat. Care ar putea fi scenariul cel mai posibil pentru preluarea Senatului? Acum, PSD a pierdut această funcţie sau nu a pierdut-o?

Cristian Pârvulescu: PSD a pierdut această funcţie, pentru că nu există nici un fel de cesiune în momentul de faţă la nivelul majorităţii din Senat pentru un preşedinte PSD. Sigur că PSD va face la rândul său contestaţie la Curtea Constituţională în virtutea deciziei din 2005. Numai că UDMR vede o posibilitate, probabil unică în istoria României, de a prelua o funcţie atât de importantă şi anume a doua funcţie în stat. Nici PDL nu este dezinteresat de o asemenea soluţie, Emil Boc vorbea despre o asemenea posibilitate în urmă cu câteva săptămâni, când se declanşa scandalul Geoană.

Nu este foarte clar nici dacă există un candidat al PDL în momentul de faţă pentru funcţia de preşedinte al Senatului. Pentru viitorul coaliţiei, ar fi mai interesant să fie susţinut un candidat al UDMR. Un candidat al UDMR ar crea însă mari probleme opoziţiei, care ar putea specula acest moment. Este foarte dificil de spus ce se va întâmpla. Probabil însă că, dacă Emil Boc doreşte să menţină coezivă coaliţia, va opta pentru soluţia unui singur candidat al majorităţii, şi anume un candidat din partea UDMR. În felul acesta, îşi poate asigura inclusiv supravieţuirea sa politică.

Altfel, punerea UDMR - care cere o asemenea poziţie - într-o situaţie delicată, ar putea să întărească relaţiile dintre UDMR şi opoziţie.

Reporter: Cât de mult riscă opoziţia să piardă din tot acest joc, având în vedere că mai deunăzi au anunţat că vor să suspende preşedintele României? Acum au pierdut şi funcţia de la Senat...

Cristian Pârvulescu: Într-adevăr, funcţia de la Senat era esenţială în momentul în care începea procesul de suspendare a preşedintelui şi, mai ales, în momentul în care preşedintele ar fi fost suspendat. Pentru că, aşa cum ştim, în perioada de până la organizare a referendumului, preşedinte interimar devine preşedintele Senatului. Se vede însă că opoziţia nu a luat în calcul posibilitatea de a ajunge până la ultima fază, respectiv la suspendarea preşedintelui, şi de aceea nu a dat foarte mare importanţă acestui moment.

Sigur, unii dintre liderii opoziţiei susţin că, în virtutea hotărârii Curţii Constituţionale din 2005, această poziţie de preşedinte al Senatului aparţine PSD de drept. Este însă destul de greu de crezut că această situaţie poate să fie acceptată în momentul de faţă de majoritate şi că va fi validată de Curtea Constituţională. Deci nu vor avea preşedinte al Senatului, ceea ce va uşura până la urmă demersurile împotriva suspendării preşedintelui.

Ce prevede Regulamentul Senatului referitor la preşedintele forului

Regulamentul Senatului nu precizează dacă funcţia se pierde la retragerea sprijinului politic. O decizie a Curţii Constituţionale din 2005 prevede că însă că grupul care a propus preşedintele Senatului poate cere revocarea politică.

Potrivit Regulamentului Senatului, calitatea de preşedinte al Senatului încetează:

  • la constituirea noului Parlament;

  • la pierderea drepturilor electorale;

  • în caz de incompatibilitate ori de deces;

  • la demisie din funcţie sau la revocare.

Revocarea din funcţie poate fi propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, dacă:

  • încalcă prevederile Constituţiei;

  • încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului;

  • încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului şedinţelor comune.

Revocarea poate fi propusă şi de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor, o singură dată într-o sesiune.

Decizia Curţii Constituţionale nr. 601 din 14 noiembrie 2005

Potrivit acestei decizii, votul acordat preşedintelui unei Camere este un vot politic care nu poate fi anulat decât în cazul în care grupul care l-a propus cere revocarea politică a acestuia sau, în cazul unei revocări ca sancţiune, când acest grup sau o altă componentă a Camerei solicită înlocuirea din funcţie a preşedintelui pentru săvârşirea unor fapte ce atrag răspunderea sa juridică.

Această înlocuire se poate face numai cu o persoană din acelaşi grup parlamentar, care nu-şi poate pierde dreptul la funcţia de preşedinte, dobândit în virtutea rezultatelor obţinute în alegeri, respectându-se principiul configuraţiei politice”, se arată în decizia Curţii Constituţionale.

Curtea Constituţională mai reţine că „revocarea din funcţie înainte de expirarea mandatului produce întotdeauna efecte numai asupra mandatului celui revocat, iar nu şi asupra dreptului grupului parlamentar care a propus numirea lui, de a fi reprezentat în Biroul permanent şi, în consecinţă, de a propune alegerea unui alt senator în locul devenit vacant. Neobservarea principiului menţionat şi instituirea posibilităţii alegerii unui nou preşedinte dintr-un alt grup parlamentar ar avea drept consecinţă ca sancţiunea aplicată preşedintelui Senatului, revocat din funcţie, să se extindă asupra grupului parlamentar care a propus alegerea lui. Or, Constituţia României nu permite aplicarea unei asemenea sancţiuni cu caracter colectiv”.

Reţinem în acest context că grupul parlamentar PSD-PC, care a propus numirea lui Mircea Geoană, nu mai există de facto.

Analistul politic Cristian Parvulescu, intervievat de Liliana Simionescu