Amintirile lui Bush contrazise în Germania

bush-20101111190228.jpg

Ex-preşedintele american George Bush şi-a publicat memoriile

Fostul purtător de cuvînt al guvernului Schröder, Bela Anda, afirmă că fostul preşedinte George Bush nu spune adevărul atunci cînd susţine că ex-cancelarul i-ar fi promis lui Bush că Germania va sprijini necondiţionat o intervenţie militară în Irak. Transmite corespondentul RFI la Berlin, William Totok.

Fostul purtător de cuvînt al guvernului Schröder, Bela Anda, afirmă că fostul preşedinte George Bush nu spune adevărul atunci cînd susţine că ex-cancelarul i-ar fi promis lui Bush că Germania va sprijini necondiţionat o intervenţie militară în Irak .

Ex-preşedintele american George Bush şi-a publicat memoriile. Nimeni nu se miră de faptul că el susţine că a făcut şi greşeli, dar că nu are ce să-şi reproşeze. Din perspectiva Germaniei, Bush a făcut numeroase gafe politice şi a urmărit o linie opusă politicii externe a Berlinului.

Nu era pentru nimeni un secret că între Bush şi fostul cancelar social-democrat Gerhard Schröder existau anumite incompatibilităţi personale, care, în ultimă instanţă, au amprentat şi afectat relaţiile bilaterale.

Tensiunile existente între Berlin şi Washington au luat o întorsătură dramatică după ce Schröder a declarat categoric în 2002 că Germania nu va participa la intervenţia militară din Irak. George Bush susţine acum în memoriile sale contrariul.

El afirmă că Gerhard Schröder i-ar fi promis că Germania va fi alături de Statele Unite în momentul declanşării operaţiunii contra Irakului. Din motive electorale, el nu s-ar fi ţinut de cuvînt, spune Bush.

Afirmaţiile ex-preşedintelui american au fost calificate acum în Germania drept neadevărate şi ca o încercare de falsificare a istoriei.

Într-un interviu difuzat de radiodifuziunea publică germană, fostul purtător de cuvînt al guvernului Schröder, Bela Anda, s-a referit pe larg la acest pasaj controversat din memoriile lui Bush.

Pentru susţinirea afirmaţiilor sale, Anda citează şi doi politicieni germani care au participat la convorbirile Bush-Schröder cînd, în ianuarie 2002, s-a abordat chestiunea unei eventuale intervenţii.

„Este vorba despre şeful secţiei pentru politică externă a cancelariatului, dl. Kastrup, şi Wolfgang Ischinger, pe atunci ambasadorul Germaniei la Washington. Două personalităţi cu o vastă experienţă în domeniul politicii externe. Amîndoi au declarat că nimeni nu a spus în cursul întrevederii ceva ce s-ar fi putut interpreta ca o susţinere germană a unei intervenţii militare în Irak.“

Schröder a avertizat deja asupra consecinţelor unui atac împotriva Irakului în timpul campaniei electorale din august 2002. Atunci el s-a referit la situaţia economică mondială care nu ar permite o astfel de acţiune. În acelaşi timp, el s-a pronunţat pentru menţinerea presiunilor internaţionale asupra lui Saddam Hussein.

Discuţia internă germană, privind politica Berlinului faţă de Irak a devenit şi mai clară, după ce, în timpul unui miting electoral, Schröder s-a pronunţat răspicat, împotriva unui atac împotriva Irakului.

Atunci el a invocat lipsa unui concept politic pentru un posibil atac, anunţînd că Germania nu va contribui la cheltuielile determinate de o acţiune militară.

În noiembrie 2002, în cursul reuniunii ţărilor NATO, ce s-a desfăşurat la Praga, Schröder a expus încă odată linia de neimplicare militară a Germaniei.

Poziţia lui Schröder s-a bucurat la vremea respectivă şi de sprijinul indirect al opoziţiei. Candidatul creştin-democrat la funcţia de cancelar, bavarezul Edmund Stoiber a calificat drept "ipotetică" participarea Bundeswehr-ului la un atac al Statelor Unite împotriva Irakului.

Acelaşi politician a reliefat atunci şi consensul existent între partidele politice în ceea ce priveşte politica externă a Germaniei.

Corespondentul RFI la Berlin, William Totok