Rusia se va retrage din Protocolul de la Kyoto

Anunţul a fost făcut la summitul privind prevenirea schimbărilor climatice, care a avut loc în Mexic.

Progresele înregistrate în negocieri la Cancun sunt departe de a fi spectaculoase, spun analiştii. Protocolul de la Kyoto este obligatoriu din punct de vedere legal pentru ţările semnatare şi stipulează o scădere a emisiilor de dioxid de carbon. Primul stadiu al proiectului va expira în anul 2012 şi va trebui reînnoit pentru a avea efecte semnificative pe termen lung. Rusia nu este însă prima ţara care se opune Protocolului, după ce Canada şi Japonia au criticat ţintele stricte ale reducerii de emisii. În ciuda acestui fapt, preşedintele rus, Dimitri Medvedev, a declarat că Rusia îşi va scădea emisiile de dioxid de carbon cu 25 % până în anul 2020. Ministrul mediului, László Borbély, a reprezentat România la Conferinţa Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice de la Cancun. El a subliniat în intervenţia sa că este nevoie, în continuare, de un efort de voinţă din partea tuturor părţilor, prin care să se pună bazele unui nou acord global cu valoare juridică. Reperul esenţial al angajamentelor părţilor rămâne limitarea creşterii temperaturii globale la 2°C. Poziţia Uniunii Europene este una mult mai flexibilă faţă de anul trecut de la Copenhaga, statele europene luându-şi un angajament ferm de a reduce cu 30 % emisiile. În acordul de la Cancun se prevede acordarea a 30 de miliarde de dolari pentru ţările în curs de dezvoltare în viitorul apropiat, urmând ca în viitor să se ajungă la 100 de miliarde de dolari. Sumele sunt destinate pregătirii ţărilor pentru a se adapta la schimbările climatice.

Strategie europeană pentru dezvoltarea regiunii Dunării: potenţialul economic pe primul loc

Valorificarea potenţialului economic şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu sunt principalele ţinte ale strategiei europene pentru dezvoltarea regiunii Dunării. Comisarul european pentru politica regională a declarat că „statele din această regiune şi-au arătat angajamentul faţă de crearea unei noi macroregiuni la cel mai înalt nivel". Strategia pentru regiunea Dunării, lansată de Comisia Europeană, are în vedere protecţia mediului, iar aici avem în vedere refacerea calităţii apei, gestionarea riscurilor de mediu şi conservarea biodiversităţii. Printre obiective se numără şi creşterea cu 20 % a transportului de marfă pe Dunăre până în 2020, încurajarea energiei durabile şi promovarea culturii şi a turismului. Pentru îndeplinirea acestor ţinte, strategia enumeră următoarele acţiuni: modernizarea flotei de nave fluviale; construcţia a doua poduri peste fluviu între România şi Bulgaria; înfiinţarea de centre comune de cercetare şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale comunităţilor rome. Deşi strategia nu va oferi o finanţare suplimentară din partea Uniunii Europene, regiunea beneficiază deja de finanţare prin intermediul unei serii de programe europene.

Piaţa de energie din Marea Britanie se pregăteşte pentru reforme 

Marea Britanie va anunţa săptămâna aceasta cel mai elaborat plan de reforme pentru piaţa energetică din ultimii 20 de ani. Reformele sunt menite să convingă investitorii să investească peste 200 de miliarde de lire sterline în următorul deceniu, pentru a crea un nou tip de economie bazat pe emisii reduse de carbon. Oficialii britanici vor încerca să convingă marii furnizori de energie să treacă la tehnologii care au emisii de carbon reduse, cum ar fi dezvoltarea de noi centrale nucleare. Până în anul 2025, în Marea Britanie se doreşte atingerea unui prag de aproape 16.000 de megawaţi din energia nucleară, însă investitorii aşteaptă semne clare din partea statului că va susţine sectorul nuclear şi pe viitor. Mai mulţi dezvoltatori de uzine nucleare au fost până acum rezervaţi privind pătrunderea pe piaţa din Regatul Unit. Ei aşteaptă ca statul britanic să vină cu măsuri care să diminueze din riscurile construirii unor noi şi costisitoare centrale nucleare.

Cronica de Mediu cu Raluca Pantazi