România. Lipsa datelor despre “efectul Cernobâl”

tchernobyl-check-point-0.jpg

Punct de control la intrarea în Cernobâl.RFI/Anastasia Becchio

Se împlinesc 26 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobâl, un accident care a afectat mai multe ţări europene : potrivit unui studiu, 3,5 milioane de victime. În România nu există niciun fel de studiu cu privire la efectele Cernobâlului, spune Ioana Ciută, director executiv al organizatiei neguvernamentale Terra Milenium 3. În acelasi timp, nu există voinţă politică nici pentru realizarea unor studii cu privire la problemele de sănătate ale oamenilor din zona Cernavodă :

Rep : Astăzi se împlinesc 26 de ani de la catastrofa de la Cernobâl. În Franţa şi în Italia, pentru a da numai două exemple, acum câţiva ani au existat dezbateri publice cu privire la efectele produse de acest accident şi la minimalizarea acestora de către guvernele de atunci iar statele au fost nevoite să acorde indemnizaţii. Vă rog să îmi spuneţi în primul rând care au fost efectele asupra României şi de ce la noi nu a fost nicio dezbatere pe această temă ?

Ioana Ciută : “Din păcate, România este una dintre ţările în care, după cunoştinţele mele, nu există o statistică la nivel naţional referitoare la efectele asupra sănătăţii oamenilor ale acestui accident. Statistica la nivel mondial, realizată de Ambasada Ucrainei în Franţa, arată că numarul total al victimelor de atunci s-a ridicat la 3,5 milioane de persoane, dintre care numai copiii au fost 1,3 milioane. În România, prima apariţie a acestui subiect nu a fost ca urmare a accidentului de la Cernobâl ci, culmea, ca urmare a celui de la Fukushima, de anul trecut, când am comemorat 25 de ani de la accidentul din Ucraina”.

Rep : Am discutat cu medici care mi-au spus ca s-au născut copii cu malformaţii, urmare a Cernobâlului. Nu este oarecum bizar că Ministerul Sănătăţii nu a demarat o anchetă, după “Revoluţie”, desigur ?

Ioana Ciută : “Este foarte bizar ca nu există o statistică nici cu privire la situaţia de la Cernavodă care trăieşte totuşi lângă o centrală. Există numeroase studii care vorbesc despre incidenţa unor cancere tiroidiene la populaţia care locuieşte pe o rază de sub 5km de centrala nucleară. Noi am facut presiuni de-a lungul timpului pe această temă dar este nevoie şi de voinţă politică în acest sens deoarece voinţa politică alocă şi fonduri la bugetul de stat pentru realizarea unor asemenea studii”.

Rep : Comemorăm Cernobâlul dar privim şi către prezent şi mai ales viitor, către strategia energetică a României : bazată pe dezvoltarea proiectelor pe baza energiei atomice. Care ar fi modelul potrivit pentru România ?

Ioana Ciută : “Cred că Germania ne-a dat o lecţie foarte importantă anul trecut – a decis după Fukushima închiderea a 8 reactoare nucleare şi totuşi nu a avut nicio zi fără electiricitate, nicio pană de electricitate.  În acelaşi timp, aportul energiei regenerabile la sistemul energetic naţional a crescut cu 10% într-un singur an. Cred că acesta este exemplul de urmat şi pentru noi când privim către viitor şi să realizăm potenţialul enorm al energiilor regenerabile.

Noi trebuie să păstrăm în minte faptul că energia nucleară nu este o energie regenerabilă, este o tehnologie bazată pe resurse epuizabile iar strategia energetică a României vorbeşte de rezerve autohtone până în 2017. Deci am avea numai 5 ani în care să exploatăm propriile resurse de uraniu după care am începe să importăm, ceea ce duce discuţia şi în zona independenţei energetice a României”.

Rep : Totuşi Germania importă multă energie din Franţa, o ţară în care energia nucleară reprezintă cheia de boltă a sistemului energetic… Totuşi, conversia energiei verzi în energie electrică nu este extraordinară şi numai nuclearul ne poate da mult-dorita independenţă energetică. Vă mai întreb cum putem face faţă unui consum tot mai mare şi nevoii de energie electrică ieftină care este un element important al competitivităţii industriale.

Ioana Ciută : Mie mi se pare că şi în această problemă trebuie să ne concentrăm privirea şi către consumator. Este vorba despre nişte tipare de consum care nu sunt deloc sustenabile. Avem o nevoie uriaşă de electricitate pentru că risipim resursele de care dispunem acum. Noi, consumatorii finali nu ne gândim de unde provine această energie şi cat de mult risipim, fără a lua în calcul să ne schimbăm stilul de viaţă, să ne afectăm confortul cu care ne-am obişnuit.

 
Ioana Ciută, director executiv al organizatiei neguvernamentale Terra Milenium 3