România: de la groapa de gunoi la europubelă

ecopolis.png

Ecopolis

România pierde resurse valoroase prin faptul că tratează deşeurile ca pe gunoaie, nereuşind valorificarea acestora. Dimpotrivă, acestea sunt aruncate la groapa de gunoi, având efecte negative asupra mediului.

Necunoaşterea legislaţiei de către autorităţile locale, lipsa infrastructurii, preocuparea limitată pentru alternativele la depozitare, slaba absorbţie a finanţării europene în domeniu sunt numai câteva motive care explică proasta gestionare a deşeurilor în România, relevă studiul dat astăzi publicităţii de către Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis şi Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, iniţiatorii Coaliţiei pentru România Curată.

 “România nu îşi gestionează eficient deşeurile produse. Când doar 54% din populaţie e deservită de servicii de salubritate şi când numai 1% din deșeurile municipale colectate sunt reciclate, la nivel naţional, restul de 99% supraaglomerând rampele de gunoi, avem motive serioase de îngrijorare. Dacă luăm în calcul şi noua legislaţie europeană în materie de gestiune a deşeurilor, în care un accent deosebit este pus pe prevenirea şi reutilizarea deşeurilor, atunci putem spune că România se află foarte departe şi de standardele europene dar şi de rigorile un mediu înconjurător sănătos şi curat” declară Dan Bărbulescu Director Excutiv, Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta.

Studiul România: de la groapa de gunoi la europubelă. Monitorizarea aplicării legislaţiei europene privind deșeurile în România, realizat în perioada iulie 2010 - iulie 2011, şi-a propus să urmărească atât transpunerea directivelor europene cu privire la gestionarea deșeurilor în legislaţia naţională, cât şi implementarea şi aplicarea acestora într-un număr de zece judeţe (Argeş, Braşov, Cluj, Constanţa, Harghita, Iaşi, Maramureş, Tulcea, Vâlcea şi municipiul Bucureşti).

Potrivit studiului, principalele probleme în domeniul gestionării deşeurilor sunt:

  • necunoaşterea de către autorităţi a obligaţiilor legale în domeniu (în ceea ce privește colectarea și valorificarea deșeurilor de ambalaje, de exemplu, peste 95% din autoritățile locale nu cunosc faptul că există ținte legal stabilite, deși au obligații legale pentru asigurarea infrastructurii necesare colectării selective);

  • derogarea responsabilităţilor (prin încheierea contractelor de concesionare a serviciilor de salubritate, autorităţile locale nu îşi mai asumă obligaţiile privind îndeplinirea ţintelor de colectare şi reciclare a deşeurilor, asumate de Romania la nivel national);

  • slaba infrastructură (marea majoritate a depozitelor de deșeuri nu respectă normele europene, numărul depozitelor conforme fiind insuficient, iar problema depozitelor ilegale persistă, mai ales în mediul rural, în ciuda eforturilor de desfiinţare);

  • lipsa preocupării pentru prevenire, reutilizare, reciclare sau valorificare în rândul autorităţilor, în ciuda adoptării, la nivel formal, de către România, a principiului ierarhiei deşeurilor (valorificarea prin incinerare este aproape inexistentă, iar pentru deșeuri ca uleiurile uzate sau nămolurile de epurare nu există condițiile necesare pentru recuperarea respectiv valorificarea în agricultură, deși există un cadru normativ aferent);

  • lipsa transparenţei la nivelul autorităților publice și al operatorilor privați (situația este mai gravă în cazul primăriilor, care deși au obligația legală de a furniza informațiile solicitate, au ignorat cererile sau au făcut trimitere la operatorii de salubritate concesionați);

  • incapacitatea autorităţilor locale de a absorbi finanţare UE (După  aproape 4 ani de la inițierea POS Mediu, program prin care sunt alocate aproximativ 991 milioane de euro pentru sisteme de gestiune a deșeurilor, și cu mai puţin de 3 ani până la încheierea perioadei de finanțate actuale, a fost contractată doar aproximativ 37% din sumă și au fost cheltuiți efectiv puțin mai mult de 2% din bani).

Mai multe informaţii despre cum funcţionează sistemul naţional de gestionare a deşeurilor şi motivele pentru care România performează sub media statelor Uniunii Europene sunt disponibile în Raportul final al cercetării .

“Avem în faţă prima cercetare sistematică a modului în care directivele UE în domeniul gestionării deșeurilor sunt aplicate în România și sperăm ca aceasta să reprezinte, pe lângă un semnal de alarmă, un document de lucru pentru autorităţile centrale și locale care au atribuţii în menţinerea unui mediu sănătos și curat” subliniază Costel Popa, Preşedinte, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis.

Studiul România: de la groapa de gunoi la europubelă a fost realizat în cadrul proiectului Monitorizarea aplicării legislaţiei europene privind deşeurile în România, iniţiat în 2010 de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, în parteneriat cu Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, şi sprijinit financiar de Coca-Cola Hellenic.

Pentru mai multe informaţii vă rugăm să o contactaţi pe Cristina Bucureasa, coordonator proiect Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, E-mail cristina.bucureasa@salvatidelta.ro, Telefon 0729 88 29 04  sau pe Irina Dobriţă, manager comunicare, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, E-mail: irina@ecopolis.org.ro, Telefon: 0726 28 18 94.

 

DESPRE ECOPOLIS

Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis este o organizaţie non-guvernamentală înfiinţată în 2009 cu scopul promovării principiilor dezvoltării durabile la nivelul politicilor publice din România.  Raportat la problemele de mediu din ţara noastră, Ecopolis îşi propune să intervină cât se poate de concret, dezvoltând şi promovând politici publice răspuns la problemele structurale cu care ne confruntăm. Direcţiile de acţiune asumate, pe termen lung, de Ecopolis sunt: Cercetare pe probleme de mediu; educaţie şi participare civică ecologică, respectiv watch dog şi advocacy.

DESPRE SALVAŢI DELTA

Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta (SDD) este o organizaţie neguvernamentală de protecţia mediului, care s-a impus în cei şapte ani de activitate prin acţiuni susţinute de advocacy pe probleme ecologice şi a demonstrat prin rezultate concrete că poate oferi soluţii pentru marile provocări cu care se confruntă Delta Dunării. În ultimii doi ani, SDD a construit o strategie de abordare mai largă a problematicii Deltei Dunării, asociaţia angajându-se, astfel, în iniţiative ce vizează şi subiecte generale, dar care, în final, au impact direct asupra Dunării şi Deltei Dunării – colectarea selectivă a deşeurilor, managementul apelor, conservarea biodiversităţii, dezvoltare durabilă, economia socială, antreprenoriat social, informarea şi conştientizarea publicului cu privire la protejarea mediului.

DESPRE COALIŢIA PENTRU ROMÂNIA CURATĂ

Coaliţia pentru România Curată este o initiativa a Asociatiei Salvati Dunarea si Delta si a Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis, formata pentru a urmări atât transpunerea directivelor europene cu privire la gestionarea deseurilor în legislaţia naţională, cât şi implementarea şi aplicarea acestora în cele zece judeţe. Coaliţia reuneste 12 organizatii non-guvernamentale din Bucuresti şi alte 9 judete