Norul radioactiv din Japonia ajunge în UE

japonia.jpg

Centrul de control al reactorului nr 3 de la centrala nucleară de la Fukushima. Reuters

Norul radioactiv provocat de accidentul de la centrala atomică Fukushima din Japonia ajunge în spaţiul UE. Miercuri, norul radioactiv se va afla deasupra Franţei. Situaţia este însă sub control, mai exact nu există niciun risc pentru populaţie, afirmă toţi responsabilii şi experţii de la Paris.

Principalul argument invocat de autorităţi şi de specialişti ţine de geografia globului. Distanţa între Japonia şi Franta, via oceanele Pacific şi Atlantic, este de circa 15 mii de kilometri. Cu alte cuvinte, riscul este neglijabil, mai mult de atât e puţin probabil ca aparatele de măsurat să poată detecta ceva materie toxică deasupra Franţei. Nu e deci de luat nicio măsură, dă asigurări Autoritatea de Siguranţă Nucleară dar şi Patrick Gourmelon, directorul Instutului de Radioprotecţie şi Securitate Nucleară

"În actualul stadiu al cunoştiinţelor ştiinţifice şi medicale şi ţinând cont de datele pe care le avem referitoare la aerul care ajunge în Franţa, un medic va răspunde de o manieră clară şi definitivă că nu ne putem aştepta la vreo consecinţă asupra sănătăţii populaţiei, pe termen mediu şi termen foarte lung, atât la adulţi cât şi la copii, copii născuţi sau fetuşi.

Oamenii de ştiinţă spun că într-o astfel de configuraţie nu trebuie să-ţi schimbi deloc comportamentul, deci nu trebuie să te baricadezi în casă, nu trebuie să te repezi în farmacii ca să cumperi iod - e inutil şi contraindicat - nu trebuie să ne temem să bem apă de la robinet". Pe scurt trebuie să avem un comportament normal, nu avem nimic de schimba"t, spune Patrick Gourmelon, specialist în radioprotecţie.

În opinia Autorităţii de Securitate Nucleară, masele de aer care vor traversa Franţa vor fi de o mie până la de zece mii de ori mai puţin contaminate decât cele măsurate după accidentul de la Cernobâl. Acelaşi institut afirmă de altfel că până şi radioactivitatea măsurată pe pasagerii care se întorc din Japonia este extrem de slabă şi deci fără consecinţe asupra sănătăţii. Până şi asociaţia Greenpeace a decis că nu există vreun risc iminent penru populaţia Franţei din cauza exploziei de la Fukushima.

Comisia de cercetare şi informare independentă privind radioactivitatea, organizatie creată după catastrofa de la Cernobâl, este puţin mai prudentă întrucât spune ea, lipsa de date nu ne permite să fim siguri sută la sută. CRIIRAD promite însă că va realiza analize detaliate pentru a furniza date precise. E adevărat că în lipsă de informaţii şi măsurători foarte precise, mai toţi specialiştii au fost nevoiti să simuleze diversele ipoteze.

Riscul sanitar cel mai mare pentru populaţie şi în particular pentru copii îl constituie iodul 131. Respirat sau înghiţit, el se fixează pe glanda tiroidiană şi poate provoca un cancer. Perioada de radioactivitate a iodului 131 este însă de doar 8 zile, cu alte cuvinte radioactivitatea sa se înjumătăţeste după această perioadă. Pentru cesiu 137, alt element prezent în centralele nucleare, perioada de înjumătăţire a radioactivitătii este însă de 30 de ani. Noroc că de la Fukushima şi până în Franţa această materie extrem de toxică a avut timpul şi spatiul necesar să se dilueze suficient de mult ca să nu mai reprezinte nici el vreun pericol pentru populaţie.