Efectele radiaţiilor nucleare asupra omului

centrala-nucleara.jpg

Imagini de la centrala nucleară de la Fukushima. AFP/Tepco

Cu toate că sunt inodore şi invizible, radiaţiile nucleare pot avea consecinţe extrem de grave asupra sănătăţii omului, putând chiar provoca decesul în câteva ore. Efectele radiaţiilor nucleare asupra omului depind de câţiva factori foarte importanţi: cantitatea de radiaţii primită de victimă, locul care a fost iradiat şi  vârsta persoanei expuse.

Pentru început, trebuie explicat cum se măsoară radiaţiile. Sievert este unitatea de măsură a dozei de radiaţii absorbită de ţesutul uman. Un sievert corespunde la o mie de milisieverţi. În Franţa, doza medie primită de o persoană într-un an de zile este de sub 4 milisieverţi - e vorba de radiaţii provenite fie din natură unde există radon de exemplu dar şi razele cosmice, fie de la diverse diagnostice medicale - radigrafii, scanere, etc. În cazul unor accidente nucleare, persoanele în contact cu reactorul pot fi contaminate cu mai mulţi sieverţi - la Cernobâl, muncitorii care au lucrat pe şantierul catastrofei au fost iradiaţi cu 6 sieverţi dar după o lună au şi murit. La centrala japoneză de la Fukushima, dozele nu sunt pentru moment cuprinse decât între 30 şi 400 de milisieverţi.

Ce se întâmplă aşadar cu persoanele iradiate? În caz de doză mare - cum spuneam 6 sieverţi la Cernobâl - decesul este o consecinţă sigură. Între 4 şi 4,5 sieverti, jumătate din persoane mor. Radiaţiile ard pielea, distrug sistemul nervos central, măduva osoasă şi celulele digestive. În plus, întregul sistem imunitar se prăbuşeşte. Încă de la o expunere de peste un Sievert, apar primele simptome: greţuri, vomă, hemoragii interne. Toate aceste efecte sunt cauzate de moartea celulelor.

Dacă iradierea este medie, celule reuşesc să supravieţuiască dar se alterează AND-ul lor lucru care poate declanşa apariţia unor cancere ani sau chiar zeci de ani după expunerea la radiaţii. Cele mai frecvente forme de cancer sunt leucemia - cel de sânge deci - cancerul de tiroidă şi mai târziu, cel de plămâni sau de piele care pot apărea şi 40 de ani după iradiere. Pentru moment nu s-a demonstrat că ar exista un risc ereditar via o alterare a spermatozoizilor sau a ovocitelor.

În sfârşit, impactul unor doze mici de radiaţii - sub 0,3 Sieverti - este greu de măsurat, nu se poate spune obiectiv cum îi răspunde organismul uman. În afară de posibilitatea de a face cancer, se mai evocă cataractele, bolile cardiovasculare şi dereglarea sistemului central nervos.

Specialiştii mai afirmă că nu suntem toţi egali în fata radiatilor, există persoene mai radiosensibile şi alte mai radiorezistente. Şi vârsta joacă un rol important. Astfel, la un fetus, organism deci în plină diviziune celulară, consecinţele pot fi dramatice: există riscuri de malformaţii, motorii sau mentale, foarte mari. Copiii riscă să dezvolte cancere la tiroidă în timp ce la persoanele în vârstă, mecanismele de reparare a leziunilor sunt mai puţin eficiente.

Cum te poţi feri de radiaţii? În afară să te închizi într-un local ca să eviţi pe cât se poate inhalarea de particule iradiate, nu există multe soluţii. În schimb cancerul la tiroidă poate fi evitat prin înghiţirea unor pastile de iod. Leacul trebuie să fie însă administrat în jumătatea de oră ce urmează expunerii la razele nucleare. Iodul are particularitatea de a satura tiroida, iodul radioactiv nemaiputând atunci să se fixeze pe glandă.