Cerinţa de apă, de trei ori mai mică decât cea din anul 1990

Specialiştii au avertizat de Ziua Mondială a Apei că populaţia oraşelor creşte mai rapid decât se poate adapta infrastructura de apă. 

Este prima dată în istoria omenirii când cea mai mare parte din populaţia lumii trăieşte în oraşe: 3,3 miliarde de oameni, iar numărul continuă să crească într-un ritm alarmant”, susţine directorul general al Administraţiei Naţionale Apele Române, David Csaba. La nivel global, 27 % din populaţia urbană nu beneficiază de sisteme de alimentare. Studiile internaţionale arata că, în fiecare lună, cinci milioane de oameni vin să locuiască la oraş. În România, cerinţa de apă este însă de trei ori mai mică decât cea din anul 1990. Astfel că nu se poate vorbi despre o criză a apei în ţară, până în 2025. Conform studiilor realizate de Institutul Internaţional pentru Managementul Apei în anul 2000, România nu se va confrunta în următorii 20 de ani cu un posibil deficit al resursei de apă. Totuşi, distribuţia neuniformă a resursei, schimbările climatice tot mai evidente din ultimul timp, pot conduce la apariţia unor zone influenţate de secetă (respectiv în vestul, sudul şi estul ţării). La aceleaşi concluzii au ajuns şi studiile elaborate de Administraţia Naţională Apele Române, care avertizează că pot exista câteva secţiuni deficitare în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad.

Experţii verifică zonele contaminate din Japonia

Evenimentele din Japonia devin din ce în ce mai periculoase din cauza contaminărilor cu substanţe radioactive. Primele dovezi se regăsesc în alimente şi în apă, spun specialiştii. O singură substanţă, cesiul, poate rămâne peste 200 de ani în zonele contaminate. Experţii au identificat însă niveluri mult peste limită şi ale iodului radioactiv. Autorităţile din Asia au intensificat săptămâna aceasta controalele asupra importurilor din Japonia. Experţii sunt îngrijoraţi mai ales de prezenţa a trei substanţe radioactive: iodul 131, cesiul 134 şi cesiul 137 - care pot provoca diferite tipuri de cancer, în timp. „Prezenţa cesiului radioactiv îi îngrijorează cel mai mult pe cercetători”, spun analiştii citaţi de Reuters. Există însă şi voci care spun că încă nu există motive de panică. Deversarea de substanţe radioactive a determinat controale stricte la produsele alimentare în Filipine, Hong Kong, Coreea de Sud, China şi Malaezia. Autorităţile din Taiwan au extins controalele şi asupra produselor electronice.

La 25 de ani după Cernobîl, Ucraina îşi construieşte viitorul nuclear cu bani europeni

Uniunea Europeană şi Ucraina au început să coopereze din ce în ce mai strâns în domeniul infrastructurii şi generării de energie nucleară şi energie bazată pe cărbune. Instituţiile financiare europene au fost, de cele mai multe ori, cele care au finanţat proiectele. Observatorii critică însă Uniunea pentru faptul că investeşte în energie "murdară", în loc să se concentreze pe cea regenerabilă. Accidentul nuclear de la Cernobîl este legat în continuare de industria nucleară a Ucrainei, la un sfert de secol după ce acesta a avut loc. Multe probleme încă există în acest sector, iar rezolvarea lor este amânată, atrage atenţia un ONG internațional care monitorizează activitatea instituţiilor financiare internaţionale. Ucraina nu are încă un sistem naţional pentru depozitarea şi izolarea deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, deşi are legi care instituie un astfel de sistem. Centralele nucleare ucrainene produc anual în jur de 150 de tone de combustibil uzat şi, având în vedere intenţiile guvernului de a extinde durata de viaţă a reactoarelor cu 30-45 de ani, cantitatea totală de reziduuri radioactive din Ucraina ar putea ajunge la 200 de milioane de tone. Estimările arată că pentru a neutraliza aceste deşeuri periculoase va fi nevoie de mai mulţi bani decât a generat industria nucleară pe toată durata ei de existenţă. Din 2010, aproape în fiecare an se va împlini durata limita de viaţă a unei centrale ucrainene. În acest context, "Strategia Energetică până în 2030" a Ucrainei prevede creşterea folosirii cărbunelui în mixul energetic, de la 22 la 33 %, extinderea duratei de viaţă pentru 12 unităţi reactoare operaţionale şi construcţia altor 22. Cantitatea de combustibil uzat ar urma să crească cu mai mult de 100 %. O analiză a unor ONG-uri ucrainene demonstrează că există posibilităţi de introducere, în industria ucraineană, a unor tehnologii de economisire a energiei, precum şi surse alternative şi regenerabile de energie. „Uniunea Europeană nu ar trebui să încurajeze strategia energetică a Ucrainei de dragul importurilor, ci ar trebui să investească în eficienţă energetică crescută şi în energie regenerabilă, pentru amândouă Ucraina având un potenţial imens”, se arată în analiza citată. 

Cronica de Mediu cu Raluca Pantazi