CE: noi măsuri privind pierderile în materie de biodiversitate

nor-praf-mina-moldova-noua.jpg

Guvernul sârb cere României să ia măsuri pentru stoparea unei poluări cu praf toxic

Comisia Europeană a prezentat noua strategie pentru protejarea şi ameliorarea stării biodiversităţii în Europa în cursul următorului deceniu. Strategia include şase ţinte care încearcă să combată principalele cauze ale pierderii biodiversităţii, de natură să reducă presiunile asupra naturii şi a serviciilor ecosistemice din UE prin conectarea obiectivelor ţinând de biodiversitate la politicile sectoriale cheie.

Sunt abordate şi aspectele globale ale pierderii biodiversităţii, garantând astfel contribuţia UE la combaterea pierderii biodiversităţii în întreaga lume. Strategia corespunde angajamentelor luate de UE anul trecut la Nagoya, în Japonia.

Degradarea biodiversităţii provoacă pierderi sociale şi economice uriaşe pentru UE. Polenizarea prin intermediul insectelor, de exemplu, care este în declin accentuat în Europa, are în UE o valoare economică estimată la 15 miliarde euro pe an. Situaţia este la fel de îngrijorătoare la nivel mondial.

 Strategia adoptată conţine şase obiective. În Uniunea Europeană, pierderea diversităţii este provocată în principal de modificări ale utilizării terenurilor, poluare, supraexploatarea resurselor, răspândirea necontrolată a speciilor alogene şi schimbările climatice. Numai 17% dintre habitatele şi speciile evaluate au o stare de conservare favorabilă, iar majoritatea ecosistemelor nu mai sunt capabile să ofere serviciile optime din punct de vedere calitativ şi cantitativ, cum ar fi polenizarea culturilor, aer şi apă curate şi tinerea sub control a inundaţiilor şi a eroziunilor.

Ritmurile mondiale actuale de dispariţie a speciilor sunt de până la 1 000 de ori mai ridicate decât cele naturale, în principal din cauza activităţilor umane. În Uniunea Europeană circa 25% dintre speciile animale europene, incluzând mamiferele, amfibienii, reptilele, păsările şi fluturii sunt în pericol de dispariţie, iar 88% dintre rezervele de peste şanţ supraexploatate sau într-un proces avansat de epuizare.

Bogdan Aurescu (MAE): Sistemul antirachetă de la Deveselu nu va avea efecte negative asupra populaţiei şi mediului

Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu declară  că SUA vor instala în orizontul anului 2015 la Deveselu un sistem strict defensiv de interceptări care nu va avea niciun fel de efecte negative asupra populaţiei, mediului şi culturilor agricole. El a mai spus că amplasarea acestui sistem implică instalarea în fosta baza aeriană a unui număr redus de persoane, respectiv 150-200, număr care va putea creşte în anumite situaţii. Secretarul de stat în MAE a mai afirmat că sistemul a fost construit astfel încât să nu aibă niciun fel de efecte negative asupra populaţiei şi să nu îi afecteze pe oameni, care "vor putea să muncească şi să trăiască normal" în acea zonă.

Guvernul sârb cere României să ia măsuri pentru stoparea unei poluări cu praf toxic

Ministrul sârb al Mediului a declarat că va cere Bucureştiului să ia măsuri în vederea curăţării unui depozit de deşeuri de la mina din Moldova Nouă, pentru a preveni îmbolnăvirea locuitorilor de pe malul sârb al Dunării, afectaţi de un praf toxic. Potrivit Blic,  "praful toxic este adus de rafale puternice de vânt de la depozitul de deşeuri al minei româneşti de cupru şi zinc Moldova Nouă şi afectează, de o săptămână, zona cuprinsă între satul Vinci, oraşul Veliko Grădişte şi Lacul Srebrno Jezero. Praful conţine cupru, zinc, mangan şi plumb, iar doctorii avertizează că aceste metale, în special plumbul, ar putea fi foarte periculoase pentru sănătatea oamenilor. Depozitul de deşeuri este situat pe o insulă de pe Dunăre, la aproximativ 12 kilometri de Veliko Grădişte".

Agenţia pentru Protecţia Mediului a amplasat o staţie de măsurare la Veliko Grădişte, iar primele valori vor fi cunoscute în această lună. Pe malul românesc al Dunării au fost efectuate analize, în 2008, la cererea locuitorilor din Veliko Grădişte. Rezultatul a fost pozitiv cu privire la prezenţa cuprului, zincului, manganului şi plumbului în praf. Medicii afirmă că aceste particule pot fi periculoase pentru sănătatea oamenilor, doar dacă sunt prezente în concentraţie "uriaşă" şi la o expunere prelungită.