Blocul-turn de la Răzoare a primit avizul arhitecţilor. Ce spune legea despre asta

blocul-turn-razoare-primit-avizul-arhitectilor-ce-spune-legea.jpg

Blocul-turn de la Răzoare a primit avizul arhitecţilor. Ce spune legea

Comisia de Urbanism a Primăriei Capitalei a dat aviz favorabil construirii unui bloc-turn de 20 de etaje pe o porţiune de 5000 mp dintr-un spaţiu verde situat la intersecţia Răzoare. Decizia vine în conflict cu legea, care interzice construirea pe spaţiile verzi. Dan Trifu, vicepreşedintele fundaţiei Eco Civica, explică la RFI de ce avem nevoie de un parc la Răzoare şi cum cresc blocurile turn pe spaţiile verzi bucureştene.

Legislaţia românească interzice construirea pe spaţiile verzi sau schimbarea destinaţiei acestora, indiferent dacă proprietarul este statul, o persoană fizică sau juridică. Spaţiul verde de la Răzoare măsoară circa 2 hectare şi este situat între Bulevardul Geniului, Şoseaua Panduri şi Strada Răzoare. În Planul Urbanistic General, figurează ca spaţiu verde. 5000 mp din terenul în cauză se află în proprietatea privată a membrilor familiei Tănăsoiu, acţionari în firma de construcţii ACM şi la Primavera Development, dezvoltatorul parcului de afaceri S-Park, scrie HotNews.ro.

Comisia de Urbanism a dat avizul de oportunitate pentru construcţia blocului-turn într-un loc în care Planul Urbanistic General prevede clar că n-ar trebui să existe decât parc şi construcţii specifice unui parc, spune Dan Trifu la RFI. Este vorba de un teren V1*, potrivit PUG, adică spaţiu verde, unde un bloc-turn nu are ce căuta. Iată ce spune legea:

* „V1 - Spaţii verzi publice cu acces nelimitat (V1a - Parcuri, grădini, scuaruri şi fâşii plantate publice; V1b –Amenajări sportive publice; V1c - Spaţii plantate protejate).

Sunt admise utilizări în anumite condiţii, potrivit Art.2, pentru V1a + V1c:

-  construcţii pentru expoziţii, activităţi culturale (spaţii pentru spectacole şi biblioteci în aer liber, pavilioane cu utilizare flexibilă sau cu diferite tematici), activităţi sportive, alimentaţie publică şi comerţ, limitate la arealele deja existente conform proiectului iniţial şi care funcţionează în acest scop;

- noi clădiri pentru cultură, sport, recreere şi anexe, cu condiţia ca suprafaţa acestora însumată la suprafaţa construită existentă şi menţinută, la cea a circulaţiilor de toate categoriile şi a platformelor mineralizate, să nu depăşească 15% din suprafaţa totală a parcului;

- clădirile şi amenajările pentru diferite activităţi din parcurile şi grădinile publice se admit cu condiţia de a nu avea separări fizice care să impună interdicţia liberei circulaţii.”

Întrebarea logică este de ce şi-a dat Comisia de Urbanism avizul de oportunitate pentru construcţia blocului turn peste textul legii. „Au închis ochii datorită activităţii dumnealor de până acum”, spune Dan Trifu la RFI. „Dumnealor n-au făcut nişte proiecte care să respecte legea şi acum votează aceste proiecte care încalcă alte legi, (...) sub presiuni profesionale şi politice. Probabil că proprietarii cunosc persoane influente.

De ce avem nevoie de un parc la Răzoare

Nodul de la Răzoare, cu trafic intens, este unul dintre cele mai complexe din Bucureşti, spune Trifu. El va fi unul dintre cele mai poluate noduri ale Capitalei, cu pasaj subteran, cu metrou, cu tramvai ce va lega Gara Progresul cu CFR Cotroceni. „Poluarea din zonă va fi foarte mare în zonă, proporţional cu traficul atras”, explică vicepreşedintele Eco Civica. „Şi noi am spus aşa: haideţi să facem această utilitate publică, suntem de acord că, dacă e nevoie, ciuntim un pic din spaţiul verde, şi după ce terminăm, amenajăm întregul spaţiu verde. Iar asta va fi compensarea pentru emisiile şi poluarea din zonă. Este imperios necesar un V1 (spaţiu verde – n.red.) acolo. Şi am propus – dacă s-a retrocedat terenul, îi expropiem pentru clauză de utilitate publică şi cu asta am rezolvat problema!”, spune Dan Trifu.

Problema accentelor de înălţime

Planul Urbanistic Zonal pentru Pasajul Răzoare, elaborat în 2008, conţine mai multe „accente de înălţime”, necesar unui constructor care intenţionează să ridice un bloc-turn. PUZ-ul menţionat (prezentat în 2008 în Autoritatea de Mediu) priveşte doar pasajele subterane sau supraterane, deci nu sunt necesare menţiuni referitoare la spaţii verzi pe care nu le afectează, şi nici accente de înălţime. Cu toate acestea, aici era inclus şi spaţiul verde de la Răzoare, cu tot cu accente de înălţime.

Accente de înălţime în V1” nu există, şi „am rugat Autoritatea de Mediu să nu avizeze partea de parc, pentru că nu este treaba PUZ-ului dlui Enache (arhitect Constantin Enache, membru în Comisia de Urbanism – n.red.) şi acolo rămâne parc, aşa cum e stabilit, iar accentele de înălţime să şi le retragă. De ce a trecut Autoritatea de Mediu PUZ-ul în această formă totuşi, bănuim că tot în urma unor presiuni...”

De asemenea, PUZ-ul nu are toate avizele necesare - scrie HotNews.ro. „În hotărârea de Consiliu General nu sunt menţionate decât două avize, de la Ministerul Mediului şi Avizul de Urbanism. Lipsesc patru avize, de la Ministerul Culturii, Ministerul Apărării, SRI şi de la Direcţia de Circulaţie din Primăria Capitalei.”

Vă daţi seama că se vor lua, în veselia” cu care se aprobă astfel de planuri. „Gândiţi-vă că săptămâna trecută, lucrarea a fost respinsă, pe motiv că e V1, în aceeaşi comisie de urbanism. Cum o lucrare poate să vină la o săptămână diferenţă şi să spună că e ok, poate ar trebui chiar mai înaltă? Eu nu mai găsesc nici o explicaţie. Cred că ne aflăm la un grad de corupţie şi de umilinţă profesională cum n-am întâlnit nici măcar în vremurile ceauşiste.

În loc de concluzie

Vă daţi seama cum e să educi generaţii de arhitecţi, să le pui linia, rigla, teul în mână, şi să le spui că pe V1 sunt accente de înălţime”, respectiv blocuri-turn în parcuri. „Mie mi-ar fi ruşine să mai intru în sală. Şi nu-i înţeleg nici pe studenţi de ce mai vin la cursuri. De ce ar mai veni, când un profesor face astfel de afirmaţii...”, conchide vicepreşedintele fundaţiei Eco Civica.