26 de ani după Cernobâl

Astăzi se împlinsc 26 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobâl. Evenimentul este marcat în Ucraina dar şi în cîteva ţări occidentale precum Germania şi Franţa. Explozia centralei nucleare de la Cernobâl a contaminat atunci o bună parte a Europei, de unde şi mobilizarea celor care doresc renunţarea la energia nucleară.

Accidentul nuclear de la Fukuşima, din Japonia, produs pe 11 martie 2011, a furnizat noi argumente acestor asociaţii şi militanţi. Franţa nu face însă parte din ţările unde energia nucleară va dispare în viitorul imediat, să nu uităm că Hexagonul şi-a dezvoltat o puternică industrie nucleară, vinde tehnologie nucleară iar 75 la sută din electricitatea consumată de francezi provine din surse nucleare. 20 la sută din centralelele nucleare de pe planetă se concentrează pe teritoriul Franţei.

Pînă duminică sunt organizate însă în Franţa în jur de 130 de acţiuni - manifestaţii, colocvii, expoziţii, spectacole, lanţuri umane, omagii aduse victimelor - destinate să sensibilizeze opinia publică în privinţa necesităţii de renunţare treptat să acest tip de energie.

Candidatul stîngii la prezidenţialele franceze, François Hollande, a anunţat deja lansarea unei reflecţii serioase în acest sens, dacă va fi ales preşedinte.

Bilanţul catastrofei de la Cernobâl rămîne unul terifiant: 2 milioane patru sute de mii de ucraineni au fost afectaţi, printre care 428 000 de copii care prezintă încă sechele în urma acestui dezastru.

Dacă bilanţul oficial este de 31 de morţi, victime imediate printre pompieri şi “lichidatorii” trimişi la locul accidentul, Greenpeace consideră că o sută de mii de oameni au murit ulterior din cauza contaminărilor radioactive.

Între şase şi şapte milioane de persoane continuă însă să trăiască pe un teritoriu de 150 000 de kilometri pătraţi, în Ucraina, Rusia şi Republica Belarus, contaminate de emanaţii.

În Ucraina, la Cernobâl, ceremoniile de comemorare a catastrofei au coincis cu lansarea oficială a unui nou şantier, este vorba de realizarea unui nou sarcofag protector pe locul unde s-a aflat reactorul numărul 4, cel care a explodat în urmă cu 26 de ani. Costul total al operaţiunii este de un miliard 5 sute de milioane de euro, din care comunitatea internaţională a deblocat 550 de milioane de euro. Restul banilor au venit de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare.