Plan pentru rezolvarea crizei laptelui

ciolos-dacian-prim-plan.jpg

Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş.

Sectorul european al laptelui iese încet din criza traversată în ultimii doi ani. În România, producătorii vând la 25 de cenţi litrul, faţă de 18 cenţi anul trecut, dar CE propune un plan, prin care poziţia producătorilor să fie întărită.

Transmite corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan.

 

Comisarul european al Agriculturii, Dacian Cioloş preia ideile expuse de un grup de experţi, cu care 20 de state europene sunt de acord, idei care prevăd o întărire a poziţiei producătorilor de lapte.

Criza laptelui, apărută în 2009, când producătorii au realizat că vând în pierdere a fost în parte cauzată de specula din sectorul laptelui şi de preţurile adăugate pe filieră până la marea distribuţie.

Cioloş prevede în pachetul legislativ prezentat acum ca relaţia producătorilor cu filiera să se petreacă în baza unor contracte scrise.

Aceste contracte prevăd şi posibilitatea negocierilor colective a preţurilor, prin organizaţiile de producători, crescând astfel puterea de dialog în acest sector, un instrument la care statele membre pot recurge sau nu.

Reguli mai clare sunt descrise în propunerea lui Dacian Cioloş, pentru a delimita activitatea organizaţiilor interprofesionale, care acoperă întregul sector al laptelui şi pot aduce mai multă transparenţă în filieră.

Criza laptelui a fost cauzată şi de creşterea cu un procent a cotelor naţionale de lapte în 2009 şi 2010, o măsură prevăzută să continue până în 2015, când aceste cote dispar complet.

Decizia europeană controversată a fost luată la sfârşitul anului 2008 şi a aruncat în deznădejde producătorii din estul şi vestul Europei.

Vestul s-a confruntat cu o supraproducţie, în timp ce estul care necesită o producţie mai mare îşi doreşte continuarea sistemului de cote după 2014.

În România, unde există şi o problemă de igienă a laptelui, întrucât majoritatea fermelor de lapte sunt foarte mici, cotele alocate sunt insuficiente. Între 2009 şi 2015, acestea sunt prevăzute să crească global cu 7%, dar  România crede că ar avea nevoie de o creştere de minim 15%.