Compromis între Budapesta și Bruxelles

compromis-budapesta-bruxelles.jpg

Premierul Ungariei, Viktor Orban (Foto: Reuters)

Deznodământ fericit, cel puțin pentru moment, în privința diferendelor recente dintre Budapesta și Comisia Europeană. Ambele părți au cedat câte ceva și s-a ajuns la un compromis.

Corespondentul RFI la Budapesta, Laszlo Bihari

Într-adevăr, în urma întrevederii dintre premierul maghiar, Viktor Orban și Jose Manuel Barroso, precum și a deciziei pozitive a Comisiei Europene, cele două părți au ajuns la un compromis: Ungaria a primit undă verde pentru începerea negocierilor privind un credit acordat de către Uniunea Europeană și FMI, iar Orban și-a abandonat atitudinea marțială de comparare a Bruxelles-ului cu Moscova și de declarare că Ungaria nu este o colonie a Uniunii Europene.

Viktor Orban a înaintat Parlamentului amendamente vizând principalele obiecții ale instanțelor europene și se pare că a promis și suplimentarea lor. Criticile se referiseră la independența justiției și băncii centrale, precum și la autoritatea pentru protecția datelor. Comisia Europeană a  demarat o procedură  oficială de încălcare a legislației europene. Schimbarea legilor în cauză fusese considerată de Comisia Europeană drept o condiție prealabilă pentru acordul său privind începerea negocierilor pentru credit. Principalul obstacol-independența Băncii Naționale Ungare-a fost aparent eliminat, în urma amendamentelor amintite și a asigurării și a garanțiilor ferme exprimate de Orban la întrevederea cu Barroso că ”legea privind banca centrală va respecta întru totul dreptul european”.

Două puncte litigioase au rămas în suspensie: pensionarea forțată a circa 10% din corpul judecătoresc, considerată de instanțele europene drept o încălcare a inamovibilității judecătorilor, deci o lezare a independenței justiției și statutul autorității pentru protecția datelor, apreciată de asemenea în dezacord cu legislația europeană. În aceste chestiuni, Orban nu a voit să cedeze, asumându-și penibila situație în care Comisia Europeană să fie nevoită să se adreseze Curții Europene de Justiție.iunii Euroopene ț

După toate semnele, Comisia și-a abandonat poziția inițială de a considera și aceste puncte, ca și altele privind statul drept și în general deficitul democratic al Guvernului Orban drept condiții ale acordului. Tergiversarea acordului cu FMI și UE a cauzat deprecierea sensibilă a monedei naționale, creșterea randamentelor obligațiunilor de stat și a primelor de asigurare ale acestora. După anunțul compromisului de la Bruxelles, toți acești indicatori s-au amelorat considerabil, ba chiar și bursa de la Budapesta, aflată de mult în suferință s-a relansat cu mai multe procente, în numai câteva ore.

O altă chestiune spinoasă în privința relațiilor cu Uniunea Europeană o constituie decizia Ecofin de suspendare a circa jumătate de miliard de euro din fondurile de coeziune revenind Ungariei în 2013, ca urmare a procedurii de deficit bugetar excesiv. Or din Budapesta ne parvin știri privind un nou pachet de austeritate extrem de sever, menit să reducă deficitele publice în acest an și în anul viitor sub limita de 3% și care prin consecință să anuleze verdictul nemilos al miniștrilor de finanțe europeni.

Recent a fost publicat acest nou program de austeritate, comportând încasări pentru stat în acest an de circa o jumătate de miliard de euro și în anul viitor de circa două miliarde. Pachetul cuprinde reforme structurale vizând subvențiile acordate medicamentelor, transporturilor publice (400 de curse de tren suspendate), administrațiilor locale și centrale, a învățământului de stat, abandonarea unor investiții publice. Trei sferturi din încasări vor proveni însă din taxarea tuturor operațiunilor bancare, deci și ale populației, din impozit pe toate convorbirile telefonice (doi forinți pe minut și pe un SMS) și din impozitarea unor tipuri de asigurări. Guvernul susține că a preferat să impoziteze consumul și serviciile, pentru a prezerva taxa unică de 16% a impozitului pe venitul personal și taxa preferențială de 10% în cazul întreprinderilor mici și mijlocii.

Criticii programului atenționează asupra efectelor sale nefaste privind șansele mult așteptatei relansări economice, prin scăderea consumului și stimularea economiei negre. Pachetul de redresare bugetară urmează să fie examinat de experții Comisiei Europene și apoi, în luna iunie, supus din nou Ecofin-ului, care dacă va fi convins de fiabilitatea acestuia, își va anula verdictul de suspendare a fondurilor de coeziune.