Banii Greciei se întorc la creditori. Ce rămâne în urmă?

banii-greciei-se-intorc-creditori-ce-ramane-urma.jpg

O mare parte din banii împrumutaţi de Grecia se întoarce la creditori, nefiind folosită în plan intern.

Presa elenă prezintă joi opiniile jurnaliştilor cotidianului New York Times, Liz Alderman şi Jack Ewing, referitoare la soarta împrumuturilor acordate Greciei de instituţiile creditoare, în cadrul aşa-numitului plan de salvare a ţării. Autorii articolului susţin că banii se întorc la creditori fără a servi, decât într-un procent minimal, "trebuinţelor interne ale ţării".

Corespondenta RFI şi RRA la Atena, Monica Chihaia

Programul în valoare totală de 130 de miliarde de euro (163.4 miliarde dolari) destinat, la nivel declarativ, să ofere Greciei timp de redresare, reprezintă potrivit celor doi jurnalişti doar sursa de plată a dobânzilor aferente datoriei statului elen.

În vreme ce economia Greciei continuă să lupte pentru supravieţuire, "salvatorii" ei sunt preocupaţi de propriile beneficii, "plătindu-se pe sine, Troica reţine fonduri  care ar putea menţine statul grec în stare de funcţionare", scrie cotidianul american. Consilierul Deutsche Bank, Thomas Meier, a declarat jurnaliştilor de la New York Times că "Grecia nu va declara incapacitate de plată faţă de Troica, din moment ce aceasta se plăteşte pe sine însăşi". "Situaţia este absurdă. Autorităţile europene împrumută bani Greciei, ca să poată rambursa banii împrumutaţi de la ele". "Trimit bani, se numeşte împrumut-iau banii înapoi, se numesc dobânzi", a precizat pentru publicaţia citată Stephan Dio global head of asset la UBS.

Articolul prezintă, de asemenea, exemplul clar al ultimului an. Din mai 2010, Grecia a primit aproximativ 177 de miliarde de dolari pentru a fi menţinută "pe linia de plutire" şi a se îndepărta adâncirea recesiunii, care ameninţă întreaga uniune monetară. Din această sumă, două treimi au fost alocate pentru "achitarea emisiunilor de obligaţiuni şi pentru Troica, în vreme ce numai o treime a fost folosită pentru finanţarea operaţiunilor guvernamentale (…) şi a proiectelor de stimulare a unei economii anemice", scrie New York Times.

Cotidianul american citează (sub anonimat) un consilier guvernamental grec: "Au asigurat o sumă atât de mică pentru cheltuielile interne, încât Grecia să fie obligată să-şi majoreze, dramatic, propriile venituri". Cum este posibil acest lucru? Prin continuarea acumulării de venituri prin politici fiscale, ignorând chiar şi realităţile unei economii "devastate".

Pe de altă parte, subliniază New York Times, guvernele nu intră în faliment aşa cum se întâmplă în cazul societăţilor comerciale. "Creditorii nu sunt în măsură să dizolve statul, să-i vândă proprietăţile, pentru a-şi lua o parte din bani înapoi. Deci, au un stimulent pentru a se asigura că guvernele vor continua să le ramburseze datoriile, chiar dacă aceasta înseamnă că ei le vor împrumuta bani. Pentru a-i ajuta pe liderii politici din Grecia să reziste acestei ispite, logica Troicii este să ajute la deservirea imediată a datoriilor", încheie New York Times.

Atena, Monica Chihaia, despre criza din Grecia