A murit Liviu Ciulei, legendă a teatrului şi filmului românesc

liviu-ciulei-murit-varsta-88-ani.jpg

Liviu Ciulei a murit, la vârsta de 88 de ani

Regizorul Liviu Ciulei s-a stins din viaţă, la vârsta de 88 de ani, în Germania. El lasă în urma sa o importantă filmografie şi o pagină extrem de importantă pentru cultura română. Pentru lumea teatrului şi a filmului românesc, Liviu Ciulei este mai mult decât un regizor, un scenarist, un arhitect, un actor şi un scenograf. El este un mit şi o legendă. În 1965, filmul românesc a ieşit din anonimat datorită unei inspirate adaptări pentru ecran a romanului Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu, în regia lui Liviu Ciulei, film premiat la Festivalul Internaţional de la Cannes. Liviu Ciulei a primit atunci Premiul pentru Regie, ceea ce i-a deschis ulterior porţile unei cariere internaţionale.

La Bucureşti, Teatrul Bulandra poartă amprenta sa, teatru pe care l-a condus timp de zece ani, între 1963 şi 1972. Din 1980, Liviu Ciulei a lucrat în străinătate, în Germania, dar mai ales în Statele Unite, unde a condus Teatrul Tyrone Guthrie din Minneapolis între 1980 şi 1985. Mai multe generaţii din România l-au cunoscut pe Liviu Ciulei şi ca actor, el şi-a început de altfel cariera în 1945 la Teatrul Mic. Pe ecrane a apărut în mai multe filme, cum ar fi Facerea lumii, realizat în 1971. Pentru nostalgicii cinematografiei româneşti din anii Republicii Populare Române se impune un titlu: Valurile Dunării, film regizat de Liviu Ciulei în 1959.

Dincolo de succesele, peregrinările şi căutările sale, Liviu Ciulei a fost o personalitate cu un fel de forţă magnetică, un om de o mare cultură şi de mare rafinament, precum şi un teoretician al teatrului şi al artei spectacolului. La începutul anului trecut, Horia Roman Patapievici a realizat o emisiune televizată cu Liviu Ciulei şi l-a întrebat: ce trebuie să ştie un om de teatru care vrea să monteze o piesă, cum abordează el întâi şi întâi un text? La care Liviu Ciulei a dat acest răspuns memorabil: "Cred că un regizor are în primul rând nevoie de logică, în al doilea rând de logică şi în al treilea rând de logică; iar dacă mai are şi unu la sută talent, atunci cu atât mai bine, dacă nu merge şi cu logica". Iată o frază teoretică testamentară, aş spune.

Aş încheia această evocare cu un episod din 1972, de mare răsunet în viaţa teatrală şi culturală românească. Montarea sa cu piesa Revizorul de Gogol, la Teatrul Bulandra, i-a supărat atât de mult pe responsabilii comunişti şi pe şefii de la cenzură, încât spectacolul a fost interzis, iar Liviu Ciulei a fost demis din funcţia de director artistic al teatrului. Exilul său ulterior a fost legat de acest moment şi de faptul că ţinuta sa morală contraria "logica" comunistă.

Matei Vişniec, despre omul şi regizorul Liviu Ciulei