Franţa vrea să "umanizeze" sfârşitul vieţii celor foarte bolnavi

euthanasie-0.jpg

Franţa vrea să "umanizeze" sfârşitul vieţii celor foarte bolnavi

Franţa vrea să "umanizeze" sfârşitul vieţii celor foarte bolnavi. Un raport înmânat marţi presedintelui François Hollande şi care va fi urmat la vară de un proiect de lege relansează dezbaterea privind eutanasia. Raportul Sicard, după numele medicului generalist care l-a redactat, propune o "sedare terminală" pentru a răspunde dorinţei emise de o majoritate din francezi de a putea beneficia de un ajutor medical pentru a muri.

Subiectul este dureros şi revine în mod recurent în actualitate, chiar şi în campaniile electorale. Astfel, în primăvară, înaintea prezidenţialelor, candidatul socialist François Hollande evoca la punctul 21 pe lista prioritătilor sale o "asistenţă medicalizată în condiţii precise si stricte pentru ca bolnavii să-şi termine viata cu demnitate". Între timp Hollande a ajuns la Palatul Elysée si după 5 luni de reflectie şi zece asa-zise "dezbateri cetătenesti", profesorul Didier Sicard si-a terminat raportul care-i poartă numele. Un raport ce va fi urmat în iunie de o nouă lege privind eutanasia.

O lege există aşadar - pe nume Leonetti după numele celui care a redactat-o - si ea e în vigoare din 2005. Problema este că nu e destul de clară, de unde necesitatea de a reveni un text mai detaliat. "Legislatia în vigoare nu permite să se răspundă tuturor preocupărilor legitime exoprimate de persoanele atinse de boli grave si incurabile" spune presedintele François Hollande. Iată de ce raportul care i-a fost înmânat de profesorul Sicard face un pas suplimentar spre eutanasia activă, o idee sprijinită de majoritatea francezilor - 56 de procente.

Concret, raportul Sicard prevede "sinuciderea asistată" în anumite cazuri grave de boli incurabile si evolutive. In al doilea rând, raportorul propune ca toate dorintele despre sfârsitul vietii sale emise anticipat de o persoană sănătoasă sau când află că e grav bolnavă să fie consemnate. In sfârsit, Sicard cere ca ultimele clipe ale unui pacient căruia i s-a întrerupt tratamentul la cererea sa sau a familiei sale să se petreacă în conditii mai demne decât cele în vigoare astăzi.

Aceste trei puncte esentiale din raportul Sicard vor fi analizate de comitetul national de etică înainte ca proiectul de lege să fie redactat.

Trebuie stiut că sfârsitul vietii este foarte medicalizat în Franta, tară în care 60 la sută dintre decese au loc în spitale. Această stare de fapte este însă învăluită într-o foarte mare ipocrizie. Anumiti medici estimează la zece mii numărul anual de eutanasii clandestine, efectuate deci în afara oricărui control.

Legea Leonetti actualmente în vigoare interzice doar "încrâncenarea terapeutică" pentru a-l mentine în viată pe un bolnav si instaurează un "drept la a muri". Ea pune accentul pe îngrijirile paliative si autorizează medicii să administreze tratamente anti-durere ce permit bolnavului să sufere mai putin chiar dacă aceste tratamente au ca "efect secundar scurtarea vietii". Incompletă, legea în vigoare nu permite deci eutanasia activă. Autorul ei deplânge însă faptul că în fapt acest text este "prea putin cunoscut si prost aplicat".

Reamintim că în Europa doar trei tări - Olanda, Belgia si Luxemburg - au legalizat eutanasia. În altele însă este complet interzisă si nici nu se prevede vreu ajutor pentu cei pe moarte. Astfel în Grecia şi în România eutanasierea cuiva este pedepsită cu până la 7 ani de închisoare.