Nicolae Grigorescu, de vânzare la Paris

nicolae-grigorescu.jpg

Nicolae Grigorescu, de vânzare la Paris

Nicolae Grigorescu este  de vânzare la Paris! Mai exact două tablouri ale celebrului pictor român - cel mai mare, spun mulţi specialişti - vor fi scoase la licitaţie, miercuri 4 aprilie, la ora 14 în celebra sală Drouot. Cele două picturi -  "Cap de ţărancă" şi "Cioban cu câine" - fac parte dintr-o licitaţie mai vastă consacrată "artiştilor din secolul 19 şi moderni" organizată de casa de licitaţii "Boisgirard". Vasile Damian a stat de vorbă cu cel care a expertizat si evaluat tablourile lui Nicolae Grigorescu.

Putem spune fără a ne înşela că cele două tablouri fac parte dintre cele care vor atinge sumele cele mai mari la aceasta licitaţie. "Capul de ţărancă" este evaluat la 40-50 de mii de euro iar "Ciobanul cu câine" între 25-30 de mii de euro.

Nicolae Grigorescu a pictat mai multe versiuni din fiecare aceste tablouri dar exemplarele scoase la vânzare de casa "Boisgirard" sunt dintre cele mai reuşite. L-am întrebat pe Christophe Zagrodzki, cel care a expertizat şi evaluat tablourile, ce înseamnă pentru amatorii de artă din Franţa numele de Grigorescu:

C.Z.:Nicolae Grigorescu este unul dintre pictorii epocii impresioniştilor de la Barbizon - e însă unul din numeroasele nume întrucât Parisul atrăgea pe vremea aceea artişti din toată lumea. În aceste condiţii, chiar şi geniile naţionale, pictori foarte apreciaţi în ţările lor de origine, artişti de mare valoare, se pierd puţin în acest peisaj.

Cu alte cuvinte, Nicolae Grigorescu este un pictor cunoscut dar mai degrabă de specialişti, de cei care sunt interesaţi de şcoală de la Barbizon şi de ceea ce a făcut ulterior, în particular introducând impresionimsul în ţara sa natală”.

Rep: Anul trecut picturi semnate Grigorescu au atins sume impresionante: 270 de mii de euro pentru o "Ţărancă" vândută la Bucureşti - un record - dar doar 35 de mii de euro pentru alte opere vândute la New York sau Londra. Cum aţi evaluat preţurile celor două tablouri scoase la licitaţie la Paris?
 

C.Z.:Remarc pentru început, ca şi Dvs. că exista o diferenţă între rezultatele vânzărilor din România, unde preţurile sunt de obicei mult mai ridicate decât cele atinse aici în Occident. Lucru care demonstrează că aceşti pictori sunt mai mult apreciaţi în patria lor decât pe plan internaţional.

Cu toate acestea s-au observat rezultate interesante şi în afara ţării. Evaluarea noastră ţine cont aşadar de sumele atinse de vânzarile de până acum, dar şi de preţul minim, de rezervă cum se spune, fixat în funcţie de pretenţiile vânzătorului. Unii dintre ei cer mult prea mulţi bani comparativ cu cota obişnuită, alţii sunt rezonabili cum e cazul de faţă”.

Rep: Cine ar putea fi intersat de aceste tablouri? Amatori din Franţa sau din România?

C.Z.: “În general operele artiştilor din aceste ţări - România, Ungaria, Cehia sau Polonia - sunt cumpărate fie de oameni care chiar trăiesc în aceste ţări fie de diaspora, de persoane plecate în străinătate şi care, cu averea pe care şi-au făcut-o, încep să constituie colecţii de artă cu artişti din ţara lor de origine.”

Rep: Aţi avut contacte cu autorităţi culturale din România sau cu colecţionari români înainte să scoateţi aceste tablouri la vânzare?

C.Z.: “Nu, nu am avut niciun contact cu autorităţile române sau cu români în general pentru simplul motiv că aceste tablouri au fost "recuperate" în apartamentul unor foarte vechi imigranţi români.

Ele nu au fost arătate nimănui, erau practic necunoscute până în ziua când am publicat catalogul vânzării de miercuri”.

Rep: Sunt destul de puţine picturi ale artiştilor români pe piaţa occidentală. Cum vă explicaţi acest lucru?

C.Z.:Cunoştiintele pe care le avem despre pictura românească sunt insuficiente - nu avem informaţii, nu dispunem de publicaţii. Cred că într-o bună zi va trebui să se organizeze o mare retrospectivă care să ne dezvăluie istoria picturii româneşti şi contribuţia ei la arta europeană.

Acum trei ani, în 2009, a existat o tentativă de acest gen la muzeul din Quimper în Bretania, dar a fost una din rarele ocazii în care s-au putut admira pictorii români. Evident, mai vedem din când în când tablouri ale unor artişti români la licitaţii cum este cea de acum, dar prea rar”.

Christophe Zagrodzki, intervievat de Vasile Damian
3596

Facebook comments