Kulturler El Ele: Gala Româno - Turcă

gala-culturala-romano-turca.jpg

Kulturler El Ele: Gala Româno - Turcă

La Bucureşti, a avut loc prima ediţie a Galei culturale româno-turcă. Este vorba de un eveniment care reuneşte cultura şi tradiţiile celor două ţări. Comunitatea turcă din România este o minoritate recunoscută oficial şi deşi majoritatea lor trăiec în zona istorică a Dobrogei şi la Bucureşti există o comunitate cu un număr mare de turci care încă şi-au păstrat tradiţiile. Pentru o seară holul Sălii Palatului din Capitală s-a transformat într-un bazar turcesc.

       Încă de la intrare te cuprindea un val de zgomot şi agitaţie. Turcoaicele cu vălul prins la spate, cu copiii de mână se îmbrăţişau şi gesticulau în timp ce cuvintele în turcă răsunau din toate părţile ca pe o stradă din Istanbul. Bărbaţii îmbrăcaţi la costum, stăteau în grupuri de câte cinci şase şi mai calmi, mai relaxaţi discutau una alta. Parcă toată lumea se cunoştea cu toată lumea... Forfota cea mai mare era în jurul meselor pline de bunătăţi turceşti, unde şi românii şi turcii aşteptau la rând să îşi cumpere baclavale, şuberec, chiftele turceşti sau sarmale învelite în foi de viţă. Reuşesc cu greu să ajung la Yongia Arslan care ştie puţin româneşte. Era înconjurată de mai multe femei cu văluri colorate pe cap care împărţeau mâncare în stânga şi în drepta. Yongia Arslan, îmi spune că de fapt sarmalele despre care noi spunem că sunt româneşti, vin de la turci. "Am adus aici cea mai bună mâncare, baclava dulce, lamantă cu iaurt şi usturoi, chiftele turceşti şi sarmale foarte, foarte bune de post, cu orez şi învelite în foi de viţă. Trebuie să ştiţi că sarmalele sunt originare din Turcia" spune Yongia Arslan.

      Reuşesc să ajung la alt stand unde se vând alte feluri de mâncare turceşti. Masa este plină de grămezi de salată verde, un fel de pastă pentru chiftele, lămâi tăiate felii şi multe baclavale. Aici o găsesc pe Merve, o tânără de 17 ani, cu părul negru şi ochii mari, cu o frumuseţe cum numai turcoaicele au. Este în România de la vârsta de şapte ani şi învaţă la şcoala Internaţională din Bucureşti, locul unde copiii turci pot învăţa în limba lor. Merve, nu ştie româneşte dar îmi explică în engleză ce fel de mâncare pregăteau. "Punem kofte în frunza de salată, apoi punem lămâie şi asa o servim, mai avem aici şi baclava turcească. Acest fel de mâncare conţine "bulgur" aşa îi spunem în turceşte, putem pune şi carne. Acest fel de kofte este fără carne se poate face şi cu cartofi. Este ca un fel de chiftea mai picantă, dar mult mai uşoară" explică tânăra turcoaică. În tot zgomotul care cuprinsese holul Sălii Palatului, reuşesc să disting un sunet de fluier. Mă strecor cu greu până acolo şi văd un adevărat iatac cu perne brodate, covoare şi carpete colorate. Câţiva tineri stăteau turceşte şi cântau la diferite instrumente tradiţionale. Pe un scaun stătea un bărbat, cu mustaţă, foarte elegant îmbrăcat, care dădea tonul cu un fel de fluier la care cânta. Gürşen, nu ştia engleză şi era venit din Erzur, un oraş din estul Turciei. Cu ajutorul unui traducător l-am întrebat ce anume cântă: "Sunt mândru să cânt aici în România la acest instrument tradiţional turcesc, mă bucur că ne aflăm aici să arătăm prietenia dintre ţările noastre. Instrumentul la care cânt se numeşte ney şi este special folosit pentru muzica sufi. Am venit în România să văd cum sunt românii şi nu mă aşteptam să fie atât de ospitalieri, când mă voi întoarce acasă o să vorbesc foarte frumos despre voi" spune Gürşen.

      La Gala Româno-Turcă de la Bucureşti şi tradiţiile româneşti şi-au găsit locul. Într-un aranjament de casă țărănească, chiar la masa de olărit înconjurat de copii, l-am găsit pe artizanul popular, Iriniel Miuţoiu venit din Vălenii de Munte. Făcuse deja câteva ulcele şi lucra la încă una spre deliciul copiilor care chicoteau şi se minunau cum olarul modela lutul. "Le arăt cum se face o oală, o strachină, o vază, o farfurie. Am învăţat olăritul de la bunicii mei, iar ceea ce fac vând în târguri, la expoziţii. Strâng toate obiectelele timp de trei săptămâni, iar o săptămână le ţin la cuptor la ars, vorbim de un ciclu de o lună de zile. Am văzut că şi turcii sunt foarte atraşi de ceramica noastră şi ne bucurăm."

      Prima ediţie a Galei "Kulturler El Ele" s-a încheiat cu un spectatcol de muzică şi dansuri tradiţionale româneşti şi turceşti. Evenimentul a fost organizat de Lumina Instituţii de Învăţământ cu sprijinul Primăriei Municipiului Bucureşti, Ministerului Educaţiei şi Ministerului Culturii.

Kulturler El Ele: Gala Româno - Turcă, un reportaj de Liliana Simionescu
802

Facebook comments