Revista Presei Româneşti 24 Februarie

Ascultă Revista Presei Româneşti la RFI România.

Acordarea tranşelor III şi IV din împrumutul cu FMI se traduce prin disponibilizări, şomaj, îngheţarea tuturor salariilor bugetarilor cu excepţia salariului minim, a pensiilor, mai puţin a celei sociale, aflăm din Jurnalul Național. Pentru încadrarea în deficitul negociat cu Fondul, Finanţele s-au mai obligat să reducă de trei ori stocul de arierate (datorii vechi) pe care companiile le au la stat. Una peste alta, autorităţile române s-au angajat să reducă cu peste 10 miliarde de lei în 2010 deficitul bugetului general consolidat.

Despre scrisoarea de intenţie trimisă de România scrie şi Gândul. Guvernul Boc se angajează, printre altele, să introducă noi taxe pacienţilor ce ajung în spitale pentru ca sistemul sanitar să nu intre în faliment. Dar, susțin ziariștii, statul datorează numai furnizorilor de medicamente şi aparatură medicală peste 546 de milioane de lei.

Suntem cobaii guvernului, titrează Evenimentul Zilei pe prima pagină. În câteva zile, guvernul Boc a adus în pragul infarctului milioane de români care s-au trezit dimineaţa că trebuie să-şi taie din buget banii din alocaţii sau ceva din pensie, la prânz au aflat că-şi pot reintroduce sumele în circuitul financiar, iar seara că s-ar putea alege şi cu ceva bani în plus. Ceea ce în aparenţă pare o lipsă de coordonare a miniştrilor cabinetului condus de Emil Boc, susţin analiştii consultaţi de Evenimentul Zilei, este în fapt o strategie de testare a gradului de suportabilitate a populaţiei. Motivul: este nevoie de bani şi până la urmă se va tăia de undeva. Or, în condiţiile în care cei afectaţi sunt deja obişnuiţi cu ideea, guvernanţilor nu le mai rămâne decât să gestioneze nemulţumirea şi nu o explozie socială care ar putea fi provocată de introducerea bruscă a unor astfel de măsuri.

În România Liberă puteți citi despre eșecul care ne costă jumătate de miliard de euro: Centura Bucureștiului. Cei 70 de kilometri ai centurii Capitalei trebuiau să fie gata in 2010. În acest moment, lucrurile stau cam așa: pe 52 kilometri lucrările nici nu au început, pe 15 kilometri lucrările sunt gata în proporție de 70%, iar pe 3 kilometri proporția este de 30%. Explicația este că nu sunt resurse. Bani au existat însă doar pentru a acorda "regilor asfaltului" care dețin contractele, rotunjiri grase ale acestora, pe motiv că au mai pus parapete și au mutat utilități. Licitațiile fuseseră câștigate de ei tocmai pentru că oferiseră prețul cel mai mic.

Jumătate din ambasadorii României nu vorbesc limba ţării în care activează sau o fac la nivel "începător". Adevărul.ro a verificat CV-urile ambasadorilor României. Concluzia, 34 de ambasadori români nu cunosc limba oficială a statului în care sunt acreditaţi, alţi 10 fie o cunosc la nivel de începători, fie vorbesc doar una dintre limbile oficiale. Foști miniștri de externe, parlamentari, analiști politici și foști consilieri prezidențiali au răspuns întrebării. Mai mult, Adevărul.ro vă prezintă interviuri în exclusivitate cu ambasadorii României din Polonia, Turcia, Danemarca, Suedia și Grecia despre ce presupune meseria de ambasador.

Revista Presei Româneşti 24 Februarie