Revista Presei Româneşti 2 Martie

Ascultă Revista Presei Româneşti la RFI România.

Atunci când birocraţia ucide. Evenimentul Zilei acuză: Legi strâmbe privind tratamentele în străinătate. Zeci de români care suferă de boli grave şi nu pot fi trataţi în ţară sunt plimbaţi, uneori ani întregi, între spitale, direcţii de sănătate şi Ministerul Sănătăţii pentru a obţine banii necesari tratamentului. Pasaţi între medicii din spitale, care reacţionează cu întârziere, şi birocraţii din instituţii, mulţi dintre ei nu supravieţuiesc. Evenimentul Zilei a identificat trei reguli care ar trebui schimbate urgent. Prima este discriminarea (după vârsta bolnavului, vechimea dosarului şi preţul tratamentului). A doua - necesitatea identificării a trei clinici dintre care Ministerul Sănătăţii să o aleagă pe cea mai ieftină, ca la licitaţie. A treia regulă de modificat - cea care permite termene de aşteptare lungi, ceea ce duce, în multe cazuri, la prelungirea agoniei bolnavilor.

Conductele, bombe cu ceas, alt articol în Evenimentul Zilei de astăzi. Oraşele României ascund, sub stratul de asfalt, adevărate bombe, „detonate” nu de puţine ori de muncitorii care intervin pentru remedierea unei defecţiuni, fără a avea însă o idee clară despre păienjenişul de ţevi îngropate în subteran. Motivul: nicio autoritate locală, nici măcar cele din Capitală, nu au o evidenţă clară a reţelelor de utilităţi publice, iar, atunci când intervin, echipele de muncitori de la societăţile de utilităţi publice se bazează adesea pe hărţi incomplete sau cu informaţii eronate. Invocând lipsa fondurilor necesare realizării unei hărţi de tip GIS (sistem informatic geografic - n.r.), administraţiile locale ridică din umeri şi se mulţumesc să afirme că lucrează la remedierea situaţiei.

Contractul pentru A3, schimbat peste noapte. Statul preia riscurile, scrie România Liberă. Actul de concesiune a autostrăzii Comarnic - Braşov, semnat în ianuarie, nu mai seamănă cu oferta depusă de firmele câştigătoare. Pe de altă parte, tot din România Liberă aflăm că asfaltatorii încasează peste 100 milioane euro ca să întreţină străzile din Capitală şi că Pasajul Basarab va fi deschis circulaţiei în noiembrie.

Edilul Capitalei şi asfaltatorii, într-o nouă operaţiune. Doctorul Oprescu pune plombe de 10 euro bucata. Ţin două săptămâni, explică Gândul. Primarul îşi ieftineşte plombele de 300 de ori într-o singură săptămână, după ce se gândise la "un liant special" care ar fi costat Primăria 3000 de euro per groapă astupată.

Acelaşi ziar Gândul scrie că radarele „invizibile“ pe care le cumpără Poliţia Rutieră costă 15 milioane euro. Un prim lot de 140 se află deja în teren, alte 150 urmând să intre în dotarea Poliţiei Rutiere în această săptămână. Specialiştii au instruit 40 de agenţi şi ofiţeri pentru ca aceştia să îşi poată învăţa mai departe colegii din teritoriu. În fiecare judeţ vor fi în medie câte 8 radare invizibile. Şeful Direcţiei de Poliţie Rutieră comisarul-şef Lucian Diniţă spune că radarele vor fi distribuite în funcţie de cazuistica rutieră înregistrată, de importanţa judeţului, numărul de maşini, de locuitori. În Capitală, de exemplu, sunt 10 radare, deja operaţionale. Până ieri după-amiază, poliţiştii nu tăiaseră încă nicio amendă pentru viteză depistată de noile aparate.

N-am cheltuit banii UE contra puhoaielor, dezvăluie Adevărul. Inundaţiile care în ultimii ani au afectat pe rând aproape trei sferturi din ţară au lăsat neatinse 270 de milioane de euro. Dunărea ameninţă din nou mai multe zone din sudul ţării. Apele şi-au făcut deja loc printr-o breşă apărută în dig la inundaţiile din 2006 şi care nu a fost astupată. Sute de locuitori din Olt şi din Dolj stau de două nopţi cu ochii pe apele Dunării care cresc din oră în oră. Fluviul a ajuns deja în grădinile lor, iar disperarea oamenilor este la limita. În lipsa unui dig care să îi apere de apele Dunării care se revarsă în fiecare primăvară, oamenii şi-au înconjurat gospodăriile cu saci de nisip.

Din Jurnalul Naţional aflăm că ni se pregătesc blocuri cu 45 de etaje, în Pepiniera Tei Toboc. E vorba de 30 de hectare de spaţiu verde, sute de copaci şi vegetaţie, practic ultima pepinieră a Capitalei, care nu va mai purta acest nume pentru că va fi transformată într-un cartier rezidenţial. Arborii vor fi seceraţi, în locul lor fiind construite 21 de blocuri, două dintre acestea având 45 de etaje.

Revista Presei Româneşti 2 Martie