Revista Presei Româneşti 1 Martie

Ascultă Revista Presei Româneşti la RFI România.

Gândul se ocupă de “Bătaia Pe Post De Mărţişor”. În România, o femeie este bătută de un bărbat la fiecare 2 minute. Statisticile arată că 64% dintre cazurile de violenţă domestică au victime femei. 4 femei din sport şi televiziune, Nadia Comăneci, Mihaela Rădulescu, Gabi Szabo şi Oana Cuzino le îndeamnă pe victime să nu tolereze abuzul, indiferent cât de greu le-ar fi sau cât de mult ar depinde de partenerul lor agresor. Aflaţi din ziar cum alte ţări au ajuns la o legislaţie rafinată în acest domeniu, în Franţa de pildă se condamnă şi violenţa emoţională.

Tot în Gândul, interviu astăzi cu ministrul Sănătăţii, Cseke Attila: Coplata va aduce la buget câteva sute de milioane de lei pe an, iar taxa pe fast-food va fi mai mică de 10% din preţul produselor prea grase, prea sărate, prea dulci sau cu prea mulţi conservanţi, susţine ministrul. Oricum, "mititeii şi sarmalele" nu vor fi impozitate. Nu poate spune nici când va fi introdusă, nici cât este şi se mulţumeşte deocamdată cu puţin: este bucuros că alimentaţia nesănătoasă este în dezbaterea publică. Cseke Attila a mai vorbit despre experienţa lui de pacient în spitalele din România.

Şcoala din spital: lecţii între două cure cu citostatice, subiectul de deschidere din România Liberă. În lipsa unei legislaţii adecvate, două fundaţii europene finanţează anual cursurile a peste 100 de copii grav bolnavi din România. Se întâmplă la Centrul Educaţional "Sfânta Faustina", din incinta Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii "Maria Sklodowska Curie" din Bucureşti. Clădirea din lemn, vopsită în culori vii, a fost construită de fundaţia irlandeză "Help Us Dry the Tears", salariile celor şase cadre didactice şi rechizitele sunt plătite de fundaţia belgiană Nona, iar cheltuielile de întreţinere sunt acoperite de spital. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei i-au promis că vor încerca să găsească soluţii pentru problema financiară a centrului. Vizitele recente pe la autorităţi ale reprezentanţilor centrului – inclusiv la primarul general şi la Preşedinţie – au avut însă un singur rezultat: promisiuni.

Radare noi, la vremuri de criză! Jurnalul Naţional atrage atenţia că începând de astăzi 449 de radare noi şi ultra-performante vor fi puse la lucru pe şoselele ţării. Noile aparate, montate pe autoturismele poliţiei din lotul Dacia Logan, sunt capabile să filmeze 60 de ore fără întrerupere. Radarele sunt dotate cu telecomandă prin cablu, ceea ce le permite poliţiştilor să acţioneze camera de la distanţă. Noile echipamente funcţionează chiar şi atunci când autoturismul vizat se află la 1,6 kilometri, inclusiv noaptea. Şi, mare atenţie, nu sunt detectabile în timp util cu aparatele existente pe piaţă. După ce acum doi ani, achiziţionarea Loganului de 70.000 de euro, s-a lăsat cu scandal şi cu demiteri, iată că până la urmă cele 449 de maşini din lotul trei Dacia Logan, vor fi puse de astăzi la taxat şoferi.

Adevărul redeschide dosarul „Revoluţia din 1989“. În primul episod, un caz şocant petrecut la Brădeşti (Olt), în dimineaţa zilei de 24 decembrie1989. Străinii, aflaţi în maşini Lada şi Moskvici, au fost opriţi de gloanţele Armatei.

"Teroriştii" din '89 dau în judecată România, titrează Evenimentul Zilei. În urmă cu două decenii, 16 cetăţeni sovietici (ucraineni) au căzut sub gloanţele Revoluţiei. Supravieţuitorii anunţă că vor acţiona statul român în instanţă, la CEDO. În ultima zi a lui Nicolae Ceauşescu, Revoluţia română şi-a mai consumat nonşalant câteva sute de gloanţe. Inamicii erau „înarmaţi” cu ceasuri Pobeda, flacoane de şampon şi gumă „Turbo”, cumpărate din Iugoslavia, destinaţia turistică favorită a cetăţeanului sovietic cu spirit capitalist. Informaţia a curs „clasic” pe circuitele militare ale României revoluţionare: un telefon anonim de la Trupele de Grăniceri, o informaţie interpretată greşit de ofiţerii doljeni şi, la final, gloanţe.

Tot din Evenimentul Zilei aflăm de disputa româno-bulgară pentru mărţişoare. Specialiştii români şi bulgari îşi dispută originea simbolului primăverii, în timp ce oamenii simpli constată că pe tarabe se găsesc tot mai multe mărţişoare fabricate în China. Specialiştii fac însă lumina: obiceiul are origini precreştine şi îşi are leagănul în întreg spaţiul traco-daco-getic.