Protest spontan la finanţe, suspine după stimulente

„Protest spontan la finanțe, suspine după stimulente", titrează Adevărul. „Haosul s-a înscăunat în instituțiile din România", scrie Gândul, ocupându-se de aceeași revoltă în lanț. „Teribilă este spulberarea oricărei urme de autoritate guvernamentală", notează Cristian Tudor Popescu în Gândul. România Liberă se întreabă „unde e adevărul în războiul stimulentelor?". Anul trecut, bonusurile plătite funcţionarilor din Finanţe s-au ridicat la 890,7 milioane lei. „Foame şi șampanie" îşi intitulează Eugen Chelemen comentariul din Adevărul. Despre situația din PDL scrie România Liberă. „Noua miză la Fondul Proprietatea este cine intră în faţă cu dosarul la despăgubire", explică Ziarul Financiar. Din Gândul aflăm „cum au încasat bloggerii români 300.000 de euro într-un an".

„Protest spontan la finanțe, suspine după stimulente", titrează Adevărul. Aproximativ 30 de mii de funcționari publici s-au unit ieri, 13 octombrie, în cel mai mare protest spontan al ultimilor ani.

„Haosul s-a înscăunat în instituțiile din România", scrie Gândul, ocupându-se de aceeași revoltă în lanț. Mii de angajați ai Finanțelor dar şi ai Muncii au declanșat greva spontană la nivel național, blocând activitatea. Protestatarii au cerut conducerii atât mărirea salariilor, cât şi plata stimulentelor restante de două luni. La București protestul a continuat şi după ce președintele Fiscului a promis creșterea salariilor într-o săptămână. Termenul a fost considerat prea lung. Protestatarii au scandat "banii,banii" şi "vrem pomană" iar la final au cântat "deșteapta-te române".

„Teribilă este spulberarea oricărei urme de autoritate guvernamentală", notează Cristian Tudor Popescu în Gândul. Demisia ministrului finanțelor cerută de proprii angajați, notează Evenimentul Zilei.

România Liberă se întreabă „unde e adevărul în războiul stimulentelor?". Anul trecut, bonusurile plătite funcţionarilor din Finanţe s-au ridicat la 890,7 milioane lei. Până acum două luni, bonusurile primite de funcţionari le-au rotunjit veniturile și până la de trei ori salariul de bază. Ziarul reamintește că sumele suplimentare acordate angajaţilor din MFP au fost puse în discuţie şi în preajma remanierii guvernamentale. Preşedintele a catalogat atunci acordarea de sporuri drept „o sfidare a opiniei publice" şi i-a sfătuit pe noii şefi de la Muncă şi Finanţe să nu repete „eroarea" predecesorilor lor, mai ales în condiţiile în care guvernanţii cer bugetarilor solidaritate în perioada de criză.

„Foame şi șampanie" îşi intitulează Eugen Chelemen comentariul din Adevărul. În timp ce ţara arde, în partidul de guvernământ se lansează cu opulenţă platforme politice. De când a preluat puterea totală, partidul de suflet al lui Traian Băsescu nu face altceva decât să sfideze. Dacă i-ai duce la psiholog, ar fi o explicaţie. Au răbdat ani de zile în Opoziţie, au fost umiliţi de Adrian Năstase, au acumulat frustrări. Acum s-au trezit la butoane şi nu mai au nici o limită.

Despre situația din PDL scrie şi România Liberă. Emil Boc ar putea renunţa la o nouă candidatură pentru șefia formațiunii, pentru a revigora procentele partidului. Gruparea Udrea-Falcă este în şah după ce fostul ministru de Interne a anunţat că ar putea candida la preşedinţia PDL. Teodor Baconschi face primele mutări, cu ţintă finală Palatul Cotroceni. „Teodor Baconschi ar putea deveni unul dintre liderii PDL acceptaţi de toate fracţiunile acestui partid, dar drumul său spre politica mare este riscant, dacă în ecuaţia viitorului sunt puse şi eşecurile celorlalţi foşti miniştri de Externe care au intrat pe scenă", scrie Sabina Fati în editorialul României Libere. „Cine-l pregăteşte pe urmaşul lui Băsescu? Vasile Blaga şi Adriean Videanu, cei care se află acum la manetele PDL, încearcă să găsească un lider care să fie omul lor sau cel puţin să le lase această impresie, care să împace toate taberele partidului, dar care în acelaşi timp să fie şi pe gustul preşedintelui" mai scrie Sabina Fati.

În exclusivitate pentru Evenimentul Zilei, judecătorul român de la CEDO, Corneliu Bîrsan explică, într-un interviu, care a fost mecanismul de luare a hotărârii-pilot prin care România a primit, termen de 18 luni pentru rezolvarea problemei restituirii proprietăţilor naţionalizate în timpul comunismului. "Problema imensă", după cum o caracterizează judecătorul, a celor peste 1.500 de dosare adunate la CEDO în care românii cer despăgubiri, nu poate fi rezolvată individual decât cu modificarea unor aspecte legislative interne, sugerează Corneliu Bîrsan. "În multe cazuri, Curtea a constatat nefuncţionalitatea Fondului Proprietatea", adaugă judecătorul.

„Noua miză la Fondul Proprietatea este cine intră în faţă cu dosarul la despăgubire", explică Ziarul Financiar. La "coadă" la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor sunt dosare care aşteaptă din 2006, dar funcţionarii instituţiei găsesc diverse motive să le respingă. În schimb, pot fi acceptate dosare abia introduse. În lipsa unui mecanism transparent, sunt selectate pentru rezolvare tocmai dosarele cedate către terţi cu doar 10-20 % din valoare, în timp ce proprietarii reali aşteaptă şi 4-5 ani titlurile de despăgubire.

În fine, din Gândul aflăm „cum au încasat bloggerii români 300.000 de euro într-un an". În ultimii ani, lumea virtuală s-a dezvoltat exploziv, inclusiv în România. Pe acest sector putem spune că suntem şi noi în rândul lumii. Avem acces la Internet de mare viteză şi în fiecare zi apar zeci de site-uri şi bloguri care atrag din ce în ce mai mulți utilizatori.

 
Protest spontan la finanţe, suspine după stimulente