Codul Muncii virează la dreapta

„Codul Muncii virează la dreapta", titrează Adevărul. Legislaţia muncii din România este pe cale de a se înclina în favoarea angajatorilor, la cererea FMI şi la presiunile companiilor multinaţionale. „Consultări fără niciun rezultat la Cotroceni" alt titlu din Adevărul. „Opoziţia, căzută în păcatul prezidenţial", se intitulează editorialul semnat de Rodica Ciobanu în Gândul. Tot din Gândul reţinem că 5% dintre milionarii români sunt angajaţi la stat „din pasiune" pentru ţară şi pentru că „nu mai eşti tentat de bani". Marginalizarea romilor, piedică în calea spre Schengen, citim în Evenimentul Zilei. "Nu sunt român dacă Pleşiţă e român" vorbele lui Paul Goma sunt pe prima pagină în România Liberă.

„Codul Muncii virează la dreapta", titrează Adevărul. Legislaţia muncii din România este pe cale de a se înclina în favoarea angajatorilor, la cererea FMI şi la presiunile companiilor multinaţionale. Salariaţii ar putea opta pentru 10-12 ore de muncă pe zi, iar concedierile se vor face mai uşor, dacă la modificarea Codului Muncii autorităţile vor fi mai mult de partea patronilor, decât a sindicatelor, la cererea FMI şi la presiunile companiilor multinaționale.

„Consultări fără niciun rezultat la Cotroceni" alt titlu din Adevărul. Liderii Coaliţiei au decis asumarea răspunderii asupra Legii Educaţiei. Măsura a fost cerută insistent de liderii UDMR, care au primit şi sprijinul lui Traian Băsescu. Actul normativ, blocat în prezent la Comisia de învăţământ a Senatului, va fi discutat mâine în şedinţa Guvernului, când va fi stabilit şi calendarul angajării răspunderii. Opoziţia poate depune moţiune de cenzură.

„Opoziţia, căzută în păcatul prezidenţial", se intitulează editorialul semnat de Rodica Ciobanu în Gândul. „În demersul lor împotriva Puterii, PNL şi PSD par să creadă că, odată cu căderea Cabinetului Boc, dispar şi greutăţile economice, iar tratarea lui Traian Băsescu cu spatele duce la volatilizarea acestuia. Ce vor face cele 2 partide, dacă vor lua locul PDL la guvernare? Îl vor ignora în continuare pe preşedinte, menţinând starea de război cu acesta, chiar dacă el reprezintă unul din principalii factori de decizie în stat? Nicio ţară nu poate progresa în astfel de condiţii," scrie Rodica Ciobanu.

Tot din Gândul reţinem că 5% dintre milionarii români sunt angajaţi la stat „din pasiune" pentru ţară şi pentru că „nu mai eşti tentat de bani". Unii dintre ei sunt secretari de stat, parlamentari, alţii primari, consilieri judeţeni sau locali. Dar indiferent de funcţie sau de avere, toţi susţin că reuşesc să se împartă între afacerile pe care le derulează şi jobul la stat sau că au lăsat businessul în gestiunea rudelor sau a asociaţilor, iar ei se concentrează pe cele ce aparţin dregătoriei pe care, „vremelnic", o ocupă. În topul milionarilor bugetari îi găsiţi pe Gigi Becali, Dan Voiculescu, fraţii Robert şi Ionuţ Negoiţă, Attila Verestoy, Silviu Prigoană şi exemplele continuă în Gândul.

În săptămâna în care legea bugetului - cel mai important act normativ al unui an fiscal - ar fi trebuie să fie deja în dezbaterea Parlamentului, - nimeni nu pare să ştie cum arată actul normativ, notează Ziarul Financiar. Ministerul Finanţelor spune că el este gata, dar nu dă detalii substanţiale, sfetnicii premierului nu pot divulga, după cum singuri spun, conţinutul legii, dar toată lumea face trimitere la strategia fiscal-bugetară 2011-2013 cu care Consiliul Fiscal a dat de pământ şi despre care sindicatele afirmă că ar fi fost deja retrasă pentru că, după cum le-ar fi explicat premierul Emil Boc, nu a fost decât o ciornă. Nici anul trecut Guvernul Boc nu a respectat termenul legal de promovare a bugetului în Parlament până la 15 octombrie.

Marginalizarea romilor, piedica în calea spre Schengen, citim în Evenimentul Zilei. Deşi se află într-un stadiu avansat al pregătirilor pentru integrarea în spaţiul Schengen. „România ar putea să nu atingă acest obiectiv din cauza opoziţiei Franţei", susţin analiştii.

"Nu sunt român dacă Pleşiţă e român" vorbele lui Paul Goma sunt pe prima pagină în România Liberă. În timpul comunismului, scriitorul a avut probleme cu Securitatea. După publicarea, în 1997, a incomodului său „Jurnal", Paul Goma a fost hărţuit şi marginalizat de elitele româneşti ale momentului pentru că „prea critică pe toată lumea", declară disidentul într-un interviul pentru evotv.ro. La 75 de ani, scriitorul e la fel de tăios şi de cinic în opinii: „Nu folosiţi cuvântul «operă» despre mine. Operă au doar morţii şi Breban". Interviul, apărut pe evoTV, atinge mai multe teme - biografia de evreu pe care Securitatea i-a confecţionat-o, relaţiile tensionate cu intelighenţia românească din ţară sau din exil, colaborarea unora şi altora cu Securitatea. Goma spune şi că e „prea târziu" pentru repatriere.

 
Codul Muncii virează la dreapta