Chiriaşii de lux ai statului român (Evenimentul Zilei)

Ce surprize pregăteşte un leu mai puternic? (România Liberă) - "Eroarea" FMI. Aşteptăm explicaţii prezidenţiale (Jurnalul Naţional) - Limba română, coşmarul copiilor maghiari din secuime (Adevărul)

Chiriaşii de lux ai statului român (Evenimentul Zilei)
Miniştri, şefi de instituţii, dar şi oameni de afaceri, cântăreţi şi glorii ale perioadei postrevoluţionare ocupă, pe drept sau nu, locuinţe RA-APPS.
Guvernul a făcut ieri publică lista persoanelor care ocupă locuinţe RAAPPS. Potrivit Executivului, doar 5 persoane nu au dreptul să locuiască în casele puse la dispoziţie de RA-APPS.
Preşedintele Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu, preşedintele ICR, Andrei Marga, secretarul general adjunct al Senatului, Constantin Dan Vasiliu, Gelu Voican Voiculescu şi fostul preşedinte al PSD, Mircea Geoană, se află pe lista celor care au locuinţele cu suprafaţa cea mai mare.
Cea mai costisitoare chirie este achitată de stat pentru Andrei Marga, preşedintele ICR, care locuieşte într-un apartament de peste 300 de metri pătraţi, cu o chirie de peste 2.000 de lei. În cazul demnitarilor care deţin locuinţe de serviciu, chiria este suportată de instituţiile la care aceştia lucrează până la valoarea de 1.550 de lei pe lună, chiriaşii urmând să acopere ei diferenţa.

Ce surprize pregăteşte un leu mai puternic? (România Liberă)
Faptul că JP Morgan va include obligaţiunile româneşti într-un indice al pieţelor emergente a accelerat aprecierea monedei naţionale de la începutul anului. Într-o economie dominată de importuri, aprecierea leului adânceşte însă dezechilibrele. Consumatorii sunt optimişti, exportatorii plâng. Nici ministrul Finanţelor nu râde cu toată gura – statul se poate împrumuta mai ieftin pe pieţele externe, dar va încasa mai puţin din TVA dacă bunurile importate se ieftinesc. Băncile chiuie însă de fericire: ieftinirea euro dă o gură de oxigen debitorilor în valută, majoritari în România.Un curs mai mic ajută şi BNR să-şi dimensioneze rezervele valutare în vederea vârfului de plată către FMI. Asta, dacă nu se schimbă întreaga strategie de rambursare (în loc de folosirea rezervelor BNR, rostogolirea împrumutului).

"Eroarea" FMI. Aşteptăm explicaţii prezidenţiale (Jurnalul Naţional)
Petru Calapodescu porneşte de la raportul intern semnat de marcanţi economişti ai FMI, prin care Fondul recunoaşte că în timpul actualei crize economice măsurile impuse unor ţări cu care are încheiate acorduri de împrumut le-au gripat şi mai mult. Chiar şi aşa, editorialistul consideră că "Fondul nu şi-a impus politica ţinând degetul pe trăgaciul pistolululi, iar omul care poartă o grea răspundere în România este preşedintele ţării. Pentru că, fără nici o abilitare, Traian Băsescu a contactat iniţial şi apoi a tratat el  direct cu FMI, fiind adesea mai nemilos cu soarta amărâţilor din ţară chiar decât trimişii FMI. Austeritatea sălbatică (hăcuirea salariilor şi pensiilor, a ajutoarelor sociale, distrugerea statului social) poartă marca Băsescu. Iar acesta, după dezvăluirile din Raportul amintit, e dator să dea explicaţii naţiunii române"

Poate al treilea-i cu noroc (Gândul)
Despre acordurile cu FMI scrie jurnalistul Victor Rotariu.
Scopul primelor două acorduri a fost salvarea bugetului şi evitarea exploziei datoriei publice.
Al treilea acord, dacă va fi semnat, va reprezenta o continuare a ... continuării restructurării care a început în 2009. Despre creştere economică sănătoasă nu poate fi vorba când statul refuză cu încăpăţânare să îşi rentabilizeze sau să îşi vândă activele pe care nu le poate administra şi atât timp cât de cel puţin 15 ani se tot anunţă începutul luptei împotriva evaziunii fiscale.
România nu are nevoie de un nou acord cu FMI, CE şi BM, ci de un nou mediu politic, care să reducă influenţa directă a statului în economie, care să eficientizeze instituţiile statului, să eficientizeze companiile pe care le deţine şi care să promoveze nu numai legi bune, clare, cât mai ales respectarea lor.

Limba română, coşmarul copiilor maghiari din secuime (Adevărul)
Un englez care trăieşte în România a iscat o controversă naţională: metodologia greşită după care copiii maghiarilor din Harghita şi Covasna învaţă limba română.

 
Revista presei româneşti cu Magda Prelipceanu