Actuala coaliţie de guvernământ are şanse să câştige următoarele alegeri

„PD-L are cel puţin trei figuri în pole-position pentru prezidenţialele din 2014”, scrie Gândul. „Cui îi predă Traian Băsescu ştafeta?” se întreabă Adevărul. Traian Băsescu îl vede pe Teodor Baconschi drept candidat PDL pentru alegeri. Ce şanse au bugetarii să-şi primească salariile înapoi, citiţi în România Liberă. „Încep discuţiile pentru acordul-umbrelă cu FMI”, anunţă Jurnalul Naţional. O radiografie făcută Bisericii de Adevărul scoate la iveală faptul că în fiecare an electoral Cultele primesc fonduri tot mai mari de la bugetul statului.

„Actuala coaliţie de guvernământ are şanse să câştige următoarele alegeri”, aflăm din Gândul. PD-L are cel puţin trei figuri în pole-position pentru prezidenţialele din 2014, iar România se îndreaptă spre stabilitate, odată cu semnarea unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional. Acestea sunt principalele declaraţii făcute de Traian Băsescu la Pro TV, în emisiunea „După 20 de ani”. „Din start, şeful statului a descalificat posibila candidatură a vreunei doamne de pe scana politică românească atât la Preşedinţia României, cât şi la preşedinţia PD-L”, rezumă ziarul.

„Cui îi predă Traian Băsescu ştafeta?” se întreabă Adevărul. Traian Băsescu îl vede pe ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, drept candidat PDL pentru alegerile prezidenţiale din 2014, printre argumentele sale fiind acela că este posibil ca românii să nu-şi mai dorească un preşedinte jucător, ci un „intelectual cu viziune”. Printre prezidenţiabilii lui Băsescu ar figura Cristian Preda şi Liviu Negoiţă. În schimb, ministrul Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, are marele „păcat” de a fi lipsită de „experienţă de viaţă”.

Tot în Adevărul, despre stimulente şi sistemul clientelar de la Ministerul Finanţelor. Directorii din minister au întreţinut în mod intenţionat sistemul de acordare a stimulentelor, pentru ca fiecare să-şi poată plăti clientela, potrivit lui Traian Băsescu. Sindicaliştii neagă.

Garda Financiară la Interne, creanţe „culese” de executori, Evenimentul Zilei atrage atenţia ca aceasta ar fi varianta de urmat. După protestul de la Ministerul Finanţelor, preşedintele Traian Băsescu l-a chemat pe premierul Boc la Cotroceni pentru a discuta despre posibilitatea reorganizării instituţiei.

Ce şanse au bugetarii să-şi primească salariile înapoi, citiţi în România Liberă. Faptul că Guvernul a părut să cedeze în faţa protestelor de la Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii deschide Cutia Pandorei. Inspectorii fiscali au ales să aibă salarii de încadrare mai mici decât li s-ar fi cuvenit prin legea salarizării unitare pentru a-şi putea păstra stimulentele. Nu în aceeaşi situaţie sunt profesorii şi medicii, care au salarii aproximativ la nivelul grilei, dar nu primesc nici un fel de stimulente. Pe de altă parte, neaplicarea grilei a fost în defavoarea profesorilor şi medicilor. Dacă aceasta era aplicată, majoritatea ar fi scăpat de tăierea cu 25% a salariilor. În schimb, ar fi scăzut cu procente enorme salariile mari din Apărare şi Administraţie.

„Încep discuţiile pentru acordul-umbrelă cu FMI”, anunţă Jurnalul Naţional. Pe lângă discuţiile privind acordarea tranşei a şasea se vor analiza şi condiţiile preliminare privind un nou acord între FMI şi România. Timp de două săptămâni, autorităţile române şi experţii Fondului vor analiza dacă România are nevoie de un nou acord şi dacă va putea trece cu bine peste anul 2011 fără să tragă bani de la Fond. Statul are nevoie de 10,8 miliarde de euro anul viitor, scrie Jurnalul Naţional.

Ce au discutat la Bucureşti liderii lumii veniţi la reuniunea europeană a Trilateralei, rezumă Ziarul Financiar. Explicaţia fundamentală privind amploarea crizei economice din România ţine de faptul că politicienii nu au realizat cât de periculoasă este o politică fiscală şi salarială cu creşteri de cheltuieli în perioadă de boom economic în loc de economisire, iar populaţia a căzut în capcana iluziei că expansiunea economică va dura la nesfârşit. De asemenea, ca soluţie de atragere de capitaluri a fost invocată posibilitatea unei amnistii fiscale pentru românii care deţin sume mari de bani în străinătate, după modelul practicat deja de mari ţări europene. Reuniunea de la Bucureşti a fost ocazia pentru a fi discutate şi chestiuni regionale privind Bulgaria, Ungaria şi Republica Moldova. Comisia Trilaterală (Trilateral Commission) una dintre cele mai influente organizaţii mondiale, şi-a ţinut la Bucureşti, de vineri până duminică, reuniunea anuală a „aripii” europene. Peste 100 de personalităţi din rândul politicienilor şi oamenilor de afaceri din spaţiul comunitar s-au întâlnit la Banca Naţională, sub patronajul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, unul din cei doi membri români ai Trilateralei, alături de Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI.

Şi în fine, un ultim subiect din Adevărul. Politică şi afaceri în numele Domnului. O radiografie făcută Bisericii de ziar scoate la iveală faptul că în fiecare an electoral Cultele primesc fonduri tot mai mari de la bugetul statului. Din 1990 până acum Cultele au obţinut 784 milioane de dolari. Jumătate din sumă a fost alocată numai în ultimii trei ani. De aceea, Adevărul şi scrie că Cultele din România nu resimt criza economică. Facilităţile fiscale, fondurile imense alocate de stat şi afacerile derulate cu succes au adus profituri în conturile Bisericii Ortodoxe Române. Din punct de vedere juridic, Cultele au acelaşi statut ca şi organizaţiile non- guvernamentale. În realitate, Cultele sunt cele mai „guvernamentale“ ONG-uri.

 
Actuala coaliţie de guvernământ are şanse să câştige următoarele alegeri