Schengen se îndepărtează pentru Bulgaria şi România (Le Figaro)

„România primeşte o lovitură în privinţa deschiderii frontierelor Europei” (Financial Times). „NU includerii în Schengen a României şi a Bulgariei” (Die Zeit). „Parisul şi Berlinul exclud din Schengen România şi Bulgaria” (El Pais). „FMI a vândut puţin peste 400 de tone de aur” (Le Monde). „Vânătoarea internaţională contra lui Assange trece prin Geneva” (La Tribune de Geneve). „Meseria de profesor nu mai suscită interes” (Le Monde).

Cum comentează presa europeană refuzul Franței şi al Germaniei de a admite România în Schengen?

Singurul cotidian francez care scrie despre refuzul Franţei şi al Germaniei de a admite România şi Bulgaria în spaţiul Schengen este cotidianul Le Figaro – „Schengen se îndepărtează pentru Bulgaria şi România. Miniştrii de Interne francez şi german au notificat Comisiei Europene că nu vor aproba intrarea celor două ţări în Spaţiul Schengen. Preşedintele român vorbeşte de discriminare. (…) Nu ne vom atinge de angrenaje care ar putea duce la slăbirea frontierelor noastre şi la capacitatea Europei de a gestiona şi controla fluxurile migratoare, a declarat noul ministru al Afacerilor europene, Laurent Wauquiez, cu ocazia unei dezbateri privind Europa la Adunarea Naţională, camera inferioară a parlamentului francez. Ceea ce spune Franţa, foarte simplu, este că, bineînţeles că România şi Bulgaria nu au poarta închisă, dar acestea trebuie să respecte o serie de criterii, a precizat acelaşi ministru, reluând spusele predecesorului său, Pierre Lellouche. Acesta din urmă a avertizat încă de acum o lună că Franţa va face în aşa fel ca decizia europeană privind intrarea României şi a Bulgariei în Schengen să nu fie luată înainte de vara lui 2011 şi nu în martie cum sperau cele două ţări”.

România primeşte o lovitură în privinţa deschiderii frontierelor Europei”, titrează cotidianul britanic Financial Times. „Germania şi Franţa au blocat extinderea spaţiului de liberă circulaţie al Uniunii Europene, Schengen, excluzând România şi Bulgaria. Episodul pune la încercare relaţiile dintre Franţa şi România, aliaţi istorici în Europa”.

În presa germană, versiunea electronică a săptămânalului Die Zeit (Timpul) se interesează de subiect care se va afla în variantă pe hârtie de mâine: „NU includerii în Schengen a României şi a Bulgariei. Germania şi Franţa au blocat eliminarea controalelor la frontieră pentru România şi Bulgaria. Motivul: deficienţele din sistemul judiciar şi în combaterea corupţiei”. 

Presa spaniolă se arăta mai interesată. Cele mai mari ziare, El Pais, principalul cotidian de centru-stânga, şi ABC, cel mai mare ziar conservator, scriu despre opoziţia Franţei şi a Germaniei faţă de intrarea României în zona Schengen.

Parisul şi Berlinul exclud din Schengen România şi Bulgaria”, este titlul din El Pais.

În ABC citim: „Parisul şi Berlinul se opun liberei circulaţii a românilor şi bulgarilor”. Unul din editorialele din ABC este dedicat acestui subiect: „Chestiune de principiu: anunţul de ieri înseamnă blocarea definitivă a României şi a Bulgariei în Schengen deoarece este nevoie de unanimitate”.

Fondul Monetar Internaţional şi-a vândut o parte din stocurile de aur.

Le Monde ne informează că „FMI a vândut puţin peste 400 de tone de aur”, aceasta reprezentând 1/8 din rezerva de aur a organizaţiei financiare internaţionale. Decizia a fost luată de statele membre mai demult, în aprilie 2008, când finanţele instituţiei erau considerate fragile iar statele nu se prea gândeau să se împrumute de la FMI. Jumătate din cantitatea de aur vândută de FMI a fost cumpărată de India. Banii, aproape 8 miliarde de dolari, vor fi investiți, în cea mai mare parte, în achiziţionarea de titluri de stat care aduc un venit sigur şi constant.

Dar, aşa cum ne informează şi cotidianul britanic The Guardian, „o parte din bani va fi folosită de FMI pentru renovarea clădirii sale de la Washington, clădire construită acum 40 de ani”.

Ziarele franceze şi europene continuă să se intereseze şi de situaţia din Belarus.

Să reţinem editorialul din Le Monde: „Trebuie să-l mai ajutăm, oare, pe autocratul din Belarus? Dilema este veche pentru democraţiile occidentale. Cum să ne comportăm cu un regim autoritar care nu tolerează contestaţia, falsificând alegerile şi procedând la arestarea principalilor şefi ai opoziţiei? După ce a ignorat această mică ţară de  10 milioane de locuitori, considerată adesea sfera de influenţă a Rusiei, UE a riscat, impulsionată fiind de diplomaţia poloneză. Ceea ce a determinat Europa să colaboreze cu Minskul a fost refuzul lui Lukashenko de a recunoaşte independenţa Abhaziei şi Osetiei de Sud, după criza georgiana din august 2008. (…) Sancțiunile europene au fost îngheţate şi UE a început să acorde ajutoare Belarusului, ţară dependentă de creditele internaţionale. (…) UE trebuie oare să continue acest joc? Nu-I sigur. Căci din nou, dl. Lukashenko începe să privească către Est, spre marele frate rus. (…) Ajutorul UE trebuie să depindă de soarta rezervată opozanţilor”.

Alte subiecte de interes pentru europeni. America este neputincioasă în faţa dezvăluirilor făcute de WikiLeaks. Washingtonul are dificultăţi în a bloca scurgerile de informaţii către site-ul lui Julian Assange.

La Tribune de Geneve publică pe prima pagină fotografia lui Julian Assange şi următorul titlu: „Vânătoarea internaţională contra lui Assange trece prin Geneva”, unde, la 3 decembrie, fondatorul site-ului WikiLeaks a fost văzut în compania unor iranieni.

Le Monde scrie despre „meseria de profesor care nu mai suscită interes”.

Desigur, situaţia din Coasta de Fildeş continuă să fie urmărită cu interes de presa franceză. Coasta de Fildeş este o fostă colonie franceză iar comunitatea franceză din această ţară este printre cele mai numeroase din Africa.

Africa este prezentă şi în paginile cotidianului editat de Vatican, Osservatore Romano: „confruntări violente între armată şi rebeli în Sudanul de Sud – mii de civili din Darfour fug”.

 
Revista Presei Europene cu Ştefan Popescu şi Magda Prelipceanu