Linia de delimitare între militanţi şi populaţie este subţire în Gaza (Washington Post)

linia-delimitare-militanti-populatie-este-subtire-gaza-washington-post.jpg

Bombardamente israeliene în Gaza (Foto: Reuters/Majdi Fathi)

Conflictul dintre Israel şi Hamas este subiectul de primă pagină în presa internaţională. Washington Post scrie că în Gaza linia de delimitare între militanţi şi populaţie este subţire, iar în Israel, mai exact în regiunile din apropiere de Gaza, violenţa este un stil de viaţă.

În tabăra opusă, unii analişti citaţi de Washington Post declară că Israelul trebuie să aleagă acum între desfăşurarea trupelor terestre, pentru a slăbi şi mai mult capacităţile de rachete ale militanţilor din Gaza şi soluţionarea în ceea ce ar fi aproape sigur un acord fragil de încetare a focului cu Hamas, grupul islamist care controlează enclava.

Israelul a examinat în noaptea de luni spre marţi, fără să anunţe o decizie, o propunere egipteană de armistiţiu cu Hamas, potrivit presei, cu câteva ore înaintea unei vizite a secretarului general al ONU la Ierusalim, după şase zile de bombardamente intensive asupra Fâşiei Gaza, relatează AFP.

Ambasadoarea americană la ONU, Susan Rice, a anunţat luni seară că Statele Unite nu îşi vor da aprobarea pentru un text al Consiliului de Securitate al ONU, care subminează, în opinia sa, eforturi întreprinse în vederea unui armistiţiu în Gaza.

Cei nouă miniştri din cadrul Consiliului de Securitate al Guvernului Netanyahu au participat la o reuniune lungă, studiind opţiunea unei ofensive terestre în Fâşia Gaza, dar nu au anunţat nici o decizie, potrivit postului public israelian de radio.

Potrivit postului de radio, Israelul doreşte un armistiţiu de 24 până la 48 de ore, pentru ca părţile să poată să elaboreze un armistiţiu durabil. Aceeaşi sursă susţine că Israelul ar putea în acest cadru să ia în calcul o relaxare a blocadei impuse Fâşiei Gaza.

 

BBC: Vizita lui Barack Obama în Myanmar, o încercare de a înlătura influenţa Chinei

 

Strategia preşedintelui american de a se concentra asupra naţiunilor asiatice aflate în plină dezvoltare a fost descrisă de Casa Albă drept drumul către Asia.

Vizita de şase ore a preşedintelui Barack Obama în Myanmar a fost un eveniment remarcabil într-o ţară care până anul trecut era un stat cu un record al cazurilor de încălcare a drepturilor omului şi care a trăit sub una dintre dictaturile militare cele mai represive din lume. Turneul în Asia de Sud-Est este prima destinaţie a liderului american după realegerea sa şi prima vizită a unui preşedinte american în Myanmar.

Oficialii americani au declarat că scopul vizitei este de a arăta susţinerea pentru reformele întreprinse de preşedintele Thein Sein, dar şi pentru explorarea zonelor în care Statele Unite pot sprijini dezvoltarea practicilor şi a instituţiilor democratice.

Un alt scop al vizitei, unul nedeclarat, precizează BBC, este îndepărtarea influenţei pe care China a exercitat-o asupra Myanmarului în anii de izolare şi de sancţiuni.

Myanmar are o relaţie istorică incomodă cu vecinul de la nord, iar dependenţa de investiţiile şi tehnologia militară a Chinei a fost dintotdeauna o sursă de disconfort.

Chiar şi aşa, vizita lui Obama a alarmat mai multe grupuri ce apără drepturile omului şi care îşi pun întrebări cu privire la motivul pentru care o vizită atât de importantă şi de simbolică a trebuit să aibă loc atât de repede, înainte de implementarea reformelor.

Schimbările din ultima vreme din Myanmar au fost atât de bruşte şi de neaşteptate, încât există încă o mare incertitudine cu privire la ce ştim cu adevărat despre această ţară, atrage atenţia BBC.

În urmă cu patru ani, atunci când Obama a fost ales pentru prima dată, s-a angajat în relaţii cu adversarii SUA, acesta fiind unul dintre scopurile principale ale politicii sale externe. Eforturile sale au cules foarte puţini lauri în Iran, Coreea de Nord şi în Venezuela. Numai în Myanmar au existat rezultate promiţătoare.

 

AFP: Propunerea de reducere a bugetului UE este inacceptabilă pentru Portugalia

 

Propunerea de reducere a bugetului european avansată de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy este "inacceptabilă" pentru Portugalia, a afirmat şeful diplomaţiei de la Lisabona, Paulo Portas, transmite AFP.

"Propunerea care se află pe masă este inacceptabilă pentru Portugalia", a declarat Portas presei portugheze, în paralel cu o reuniune a miniştrilor europeni de Externe ce a avut loc la Bruxelles. "Este important să se ajungă la un acord, însă nu orice fel de acord", a adăugat el, subliniind că "Portugalia va negocia cu fermitate".

Un summit asupra bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020 urmează să se desfăşoare cu începere de joi seara, la Bruxelles, într-o ambianţă ce se anunţă tensionată. Herman van Rompuy a recomandat săptămâna trecută reducerea cu 75 de miliarde de euro a propunerii de buget în valoare de 1.033 de miliarde de euro, avansate de Comisia Europeană.

Preşedintele Consiliului European vrea să diminueze cu 29,5 miliarde de euro creditele de plată solicitate pentru politica de coeziune şi cu 25,5 miliarde ajutoarele pentru Politica Agricolă Comună (PAC), opţiune respinsă de ţări ca Polonia, România sau Franţa.

Propunerea a fost calificată drept "inacceptabilă" şi de către şeful Guvernului spaniol, Mariano Rajoy.

 

Viktor Orbán îşi organizează realegerea (presa maghiară)

 

După ce a anulat înscrierea automată pe listele electorale, Guvernul Ungariei se pregăteşte să supună votului o lege care restrânge timpul afectat luărilor de cuvânt ale partidelor pentru alegerile parlamentare din 2014.

Fidesz şi-a îndeplinit misiunea neortodoxă: a creat un sistem electoral care generează cele mai mari dificultăţi pentru ca acest partid să poată fi înlocuit. Acest sistem garantează, de asemenea, în cazul în care echipa conducătoare va rămâne în funcţie, modalităţile prin care aceasta să-şi poată continua aventura de neînţeles, cu cea mai mică legitimitate democratică posibilă.

Odată cu schimbarea regulilor campaniei electorale, ca şi în cazul introducerii înscrierilor prealabile pe listele electorale, directorii de proiect ai "planului portocaliu" (culoarea ce reprezintă Fidesz) nu au fost motivaţi decât de un singur gând: să excludă alegătorii care au o conştiinţă politică mai puţin dezvoltată. Pe când-iar acesta este un secret pe care îl intuiesc cu toţii, dar despre care nu vorbeşte nimeni) vorbim mai ales de categoriile sărace, a căror situaţie era deja imposibilă, iar de acum încolo de neimaginat, care nu vor merge la vot, neavând nici forţa şi nici informaţiile suficiente pentru a efectua procedurile de înscriere pe liste.