Iubirea interzisă (Der Spiegel)

Toată America vorbește numai despre asta: legătura extraconjugală a generalului american David Petraeus și demisia acestuia din fruntea CIA. Este căderea celui mai mare general al vremurilor noastre. FBI, care a deconspirat această afacere e sub presiune și lumea se întreabă ce știa Obama despre acest scandal? Mai nou se știe și numele unei a doua femei care a spart buba. Ea lucrează în Departamentul de Stat american.

David Petraeus era cel mai apreciat general al vremurilor moderne. Meritele sale în războaiele din Irak și Afganistan sunt dincolo de orice îndoială. În ultimele 72 de ore însă, Petraeus a pierdut tot. Imaginea, cariera, poate chiar familia. El, legenda, generalul care era comparat cu Dwight Eisenhower. Națiunea e electrizată de legătura sa amoroasă cu biografa mai tânără cu 20 de ani decât el. FBI a descoperit această legătură mai degrabă din întâmplare, iar scandalul are toate ingredientele necesare: faimă, sex, gelozie. În weekend a ajuns în centrul atenției și președintele Barack Obama..
Întrebarea principală este Ce știa Obama și de când anume? A știut președintele încă dinainte de alegeri și a tăcut pentru a nu lăsa scandalul să-i afecteze șansele la realegere? Are legătură demisia lui Petraeus cu faptul că oricum administrația Obama era sub presiune din cauza atacului terorist de la Benghazi, Libia, în care au murit patru diplomați americani? FBI e la minge acum: serviciul federal trebuie să spună când a aflat de relația generalului și când a dat informația mai departe la Guvern. Ar fi trebuit FBI să informeze Congresul? În chestiuni de siguranță națională, da. Se pare că agenții au subestimat riscul ca Petraues să devină șantajabil și au crezut că siguranța națională nu e periclitată.
Și totul a început de la un email de gelozie trimis de iubita generalului către o colaboratoare a Departamentului de Stat cu care Petraeus avea o relație amicală. Aceasta din urmă a alertat FBI și castelul generalului a început să se dărâme...

Buget de austeritate în Grecia (BBC News)

Parlamentul elen a votat bugetul pentru 2013 care presupune noi măsuri de austeritate, tăieri de cheltuieli publice și de beneficii sociale. Economia Greciei e așteptată să scadă cu 4,5% anul viitor, iar bugetul prevede economii de 9,5 miliarde Euro.

Votul era o condiție pentru eliberarea noii tranșe de 31,5 miliarde Euro din partea creditorilor internaționali. Fără acești bani, Atena ar intra în incapacitate de plată luna aceasta. 10.000 de persoane au protestat în fața Legislativului împotriva politicii Guvernului Samaras. Problema este că nici votul acesta nu asigură însă o livrare imediată a banilor de care Grecia are nevoie. Eliberarea tranșei ar putea întârzia chiar câteva săptămâni având în vedere că ea trebuie aprobată de mai multe parlamente naționale ale unor state din zona Euro. În acest context, ministrul german de finanțe a declarat că Europa nu e răspunzătoare de urgența cu care trebuie livrați banii. Parlamentarii eleni ar fi trebuit să facă acest gest politic în urmă cu luni bune, situația elenă nu e nouă. Zona Euro nici măcar nu a decis sub ce formă va face plata și ce anume e de făcut cu Grecia pe viitor. Datoria țării va ajunge anul viitor la 189% din PIB. Austeritatea pare să nu dea roadele scontate.
Tot parlamentarii eleni au votat și o lege care permite clienților să plece din magazin fără să plătească produsele sau serviciile respective dacă nu li se eliberează bon fiscal sau factură. Măsura e menită să reducă din evaziunea fiscală endemică a Greciei.

Opoziția siriană face front comun (Le Figaro, AFP, WSJ)

Opoziţia siriană a ajuns la un acord de principiu pentru unificarea diferitelor formaţiuni, anunţă mai mulţi participanţi la reuniunea desfăşurată la Doha, în Qatar. Occidentul reproşează opoziţiei siriene lipsa de unitate, pe fondul revoltelor pentru înlăturarea de la putere a regimului de la Damasc.

Liderul Coaliției Naționale va fi clericul islamic moderat Ahmad Moaz al-Hatib, în vârstă de 52 de ani. Această nouă entitate civilă va superviza formarea unei armate unite și unificarea comandamentului militar prin contopirea Consiliilor militare din toată țara.
Israelul a lansat, duminică, obuze de artilerie spre teritoriul sirian, pentru prima dată din 1973, ripostând la tiruri de obuze provenind din Siria. Potrivit ziarului Haaretz, mai multe obuze de mortieră au fost lansate, duminică dimineaţă, din Siria spre Platoul Golan, o zonă aflată sub controlul Israelului. Incidentul nu s-a soldat cu victime. În replică, artileria israeliană a lansat mai multe obuze spre teritoriul sirian, un gest fără precedent de la Războiul "Yom Kippur", din anul 1973. Nu există informaţii despre eventuale victime de partea siriană în urma atacului israelian. Obuzele lansate de Israel spre Siria au fost un avertisment, artileria israeliană evitând deliberat poziţiile militare aflate de partea siriană, anunţă postul public de radio din Israel. În paralel, Israelul a sesizat ONU în legătură cu acest incident.