Imposibilul calcul al impozitelor lui Depardieu (Le Monde)

145 de milioane de Euro in 45 de ani. 85% cota de impozit anul acesta. Sunt datele avansate de Gerard Depardieu care justifica plecarea sa din Franta si mutarea in Belgia pentru a plati taxe mai mici. Sunt insa exacte cifrele avansate de marele actor?

Trebuie spus din start ca fara a cunoaste exact veniturile lui Gerard Depardieu e greu sa fie pronuntat un verdict clar. Pentru ca Depardieu e o afacere ce depaseste cu mult granitele marelui ecran. El are interese in domeniul productiei de film, e proprietarul a doua restaurante si al unei bacanii japoneze la Paris, are mai multe domenii viticole in Franta si strainatate, actiuni la un dealer de scootere si multe altele.
Dar sa ne referim la declaratiile sale. Depardieu spune ca a platit impozit de 85% din venituri anul acesta catre statul francez. Nu intelegem exact daca vrea sa spuna ca a platit 85% din veniturile sale totale (pe venit, pe profit, TVA etc.) la buget sau daca i-a fost impusa o cota de 85% impozit? Ultima varianta e imposibila pentru ca maximul cotei de impunere e anul acesta de 70%. Faimoasa taxa de 75% pentru care e criticat guvernul Hollande nu intra in vigoare decat anul viitor. In 2011, Gerard Depardieu era al cincelea cel mai bine platit actor al Frantei si a incasat 2 milioane de Euro. Conform baremului, nivelul mediu de impunere a fost de 39,4%. Asta in cazul in care nu si-ar fi dedus nimic, ceea ce e greu de crezut. Pentru a ajunge la 85%, singura varianta e sa adunam toate contributiile sale, ale firmelor, ale proprietatilor si ale angajatilor sai. Nimeni nu neaga faptul ca Gerard Depardieu si-a platit mereu impozitele la timp sau ca plateste multi bani la bugetul de stat. Dar declaratiile sale sunt putin inexacte si lasa loc unei interpretari care contrazice realitatea impunerii in Hexagon.

Acesti 500 de francezi care vor sa devina belgieni (Le Point)

Din toamna pana acum, in luna decembrie, numarul celor care au depus o cerere de urgenta de obtinere a cetateniei belgiene a crescut cu 20%. Sunt 500 de francezi care vor neaparat sa devina belgieni. Si repede. Dar de ce atata graba?

Pentru ca de la 1 ianuarie, legea belgiana se va schimba. Si va deveni mai restrictiva. Adica va cere ca aplicantii sa fi petrecut intre trei si cinci ani in Belgia (dupa caz). In plus, candidatul va trebui sa demonstreze ca nu poate astepta perioada maxima pentru ca de cetatenia belgiana ar depinde pastrarea activitatii profesionale. Belgia e acum intre ciocan si nicovala. Pe de-o parte e flatata de interesul manifestat de marile averi pentru ea, pe de alta parte e rusinata de scandalurile Arnault si Depardieu. Plus ca tara nu e obisnuita cu asa o violenta verbala in ciuda prelungitelor crize politice care au marcat existenta recenta a Belgiei.

Cutitul in spate, infipt de cei Doisprezece (Le Monde, blog)

La mijlocul lunii septembrie, 75 de deputati socialisti semnau o petitie in Le Monde si ii cereau presedintelui Francois Hollande sa nu uite de promisiunile din campanie de a acorda drept de vot cetatenilor straini la alegerile locale. Acum ca aspectele sociale precum acesta sau casatoria intre persoane de acelasi sex domina agenda publica, 12 socialisti semneaza o scrisoare deschisa si ii cer presedintelui sa repuna agenda economica in fruntea listei de prioritati.

Ce putem spune? Ca socialistii sunt etern nemultumiti? Poate, dar partea interesanta abia acum vine. Cei 12 sunt ingrijorati de scepticismul in crestere al populatiei fata de politica dusa de administratie in ultimele sapte luni. Ei cer masuri puternice in domenii precum ajustarea puterii de cumparare si combaterea somajului. Publicarea scrisorii lor deschise in Le Parisien vine in contextul in care:
- Gerard Depardieu emigreaza din Franta din motive fiscale.
- Ministrul Muncii, Michel Sapin, anunta ca exclude orice masura ceruta de sindicate.
- Ministrul Economiei, Pierre Moscovici, anunta in Journal du Dimanche un an 2013 extrem de dificil pe planul cresterii economice, al reducerii deficitului si al somajului.
Asadar: fie Guvernul nu stie sa comunice cu proprii socialisti, fie incepe sa se arate opozitia crescanda a stangii fata de propriul candidat la prezidentiale. Cei 12 subliniaza fara prea mari eforturi de discretie ca Francois Hollande a ratat startul mandatului sau si a uitat de propria reforma fiscala promisa – o conditie cheie pentru acoperirea gaurilor la buget din perspectiva socialista. Astazi, nu se mai poate face redistribuire fiscala fara a afecta clasa de mijloc prin impozite mai mari. Si iata cea mai buna cale de a o pierde...

Fara reformele din 2010, pensiile din Franta vor avea un deficit enorm (L'Express)

Pensiile in Franta vor avea in anul 2020 un minus de finantare intre 20 si 24 de miliarde de Euro. In 2010 incerca Sarkozy sa faca ceva pentru a echilibra balanta si crestea varsta de pensionare de la 60 la 62 de ani – oricum cea mai scazuta din Europa. Fara aceasta reforma, anulata prompt de administratia socialista condusa de Francois Hollande, sansele de echillibrare a bugetului de pensii sunt practic nule.

Maine va fi publicat un raport al Consiliului de Orientare a Pensiilor, dar cotidianul Le Monde si-a procurat o sinteza a documentului. In 2018, arata analiza, deficitul va fi de aproape 19 miliarde de Euro, fata de 14 miliarde in 2011. In 2020, situatia arata dramatic: 20 pana la 24 de miliarde pe minus in bilantul pensiilor. Pentru a reveni la un buget echilibrat in anul 2040, somajul ar trebui sa scada la 4,5% fata de 10% in prezent, iar economia ar trebui sa creasca intr-un scenariu extrem de roz cu 2% in fiecare an. Intr-un scenariu mai realist, mai conform cu situatia de azi, cu un somaj de 7% si o crestere de 1% anuala, deficitul la bugetul de pensii ar ajunge la 100 de miliarde de Euro in anul 2060.
Certe sunt urmatoarele: in orice varianta de scenariu, fie Hollande va trebui sa impuna o crestere a contributiilor, fie va trebui sa creasca varsta de pensionare. Chiar pana la 69 de ani. Oricare va fi alegerea, ea va fi dureroasa. Mai ales pentru socialistul care a anulat inceputul unei reforme necesare.

 
Revista presei internationale cu Laurentiu Colintineanu