Danemarca. Un atentat contra unui mare cotidian dejucat (20 minutes)

jp-lysskilt.jpg

Clădirea cotidianului Jyllands-Posten

Danemarca nu mai scapă de consecinţele publicării în 2005 a caricaturilor Profetului Mahomed” (Le Figaro). “De ce Franţa devine atractivă pentru companiile străine?” (Aujourd’hui en France/Le Parisien). “Mare incertitudine în Coasta de Fildeş” (La Croix).“Europa va ridica în curând embargoul privind vânzarea de arme către China” (Le Figaro).

Atentatul dejucat miercuri de poliţia daneză viza clădirea cotidianului Jyllands-Posten, primul cotidian danez care a publicat caricaturile. Acest atentat se putea transforma într-un adevărat carnaj. Operaţiunea a dus la arestarea a 5 suspecţi – un tunisian, un suedez de origine libaneză, un irakian şi un alt suedez de origine tunisiană. Aceştia aveau legături cu reţelele teroriste transnaţionale. Şi alte cotidiene se ocupă de subiect : 20 minutes (Danemarca. Un atentat contra unui mare cotidian dejucat), Le Parisien/Aujourd’hui en France (Atentat dejucat în Danemarca : 5 suspecţi arestaţi), Corriere della Sera (Danemarca a dejucat un atentat contra jurnalului care în septembrie 2005 a publicat caricaturile lui Mahomed).

De ce Franţa devine atractivă pentru companiile străine?” se întreabă Aujourd’hui en France/Le Parisien deoarece foarte multe companii străine, atrase de infrastructurile excelente şi de pregătirea francezilor, aleg ca destinaţie Franţa. Franţa, ţară ce ocupă locul al doilea în lume în privinţa atragerii de investiţii străine directe. În ciuda crizei, companiile străine s-au împlântat în Franţa generând numai în 2009, în plină criză, peste 90 000 de noi locuri de muncă. Mai mult, întreprinderi franceze care delocalizaseră în ţări din Asia încep să îşi repatrieze producţia căci statul francez acordă tot felul de facilităţi fiscale care compensează costruile reduse ale mâinii de lucru din ţările în curs de dezvoltare sau emergente. Franţa este cea mai trăgătoare ţară europeană în materie de costuri de implantare pentru companii străine. Franţa ocupă poziţii de top şi în alte domenii : este a 4-a putere mondială industrială  şi a două putere mondială în ce priveşte cercetarea, evident după Statele Unite – toate acestea sunt motive suficiente pentru atragerea investiilor străine.

Situaţia din Coasta de Fildeş continuă să ocupe spaţii largi în ziarele franceze şi europene.. Osservatore Romano, ziarul editat de Vatican, scrie despre refugiaţii din Coasta de Fildeş, 19000, care s-au refugiat în Liberia pentru a scăpa de violenţe. Pentru La Croix, există o “Mare incertitudine în Coasta de Fildeş”. La Abidjan, niciuna din taberele care îşi dispută puterea nu pare sigură de strategia de urmat, constată cotidianul catolicilor francezi : “Presiunile diplomatice pot adesea să se sprijine pe intervenţii militare. În aceste zile am fost martorii decalajului dintre tabăra Ouattara, preşedintele ales, care a dat dovadă de abţinere, şi tabăra Gbagbo, preşedintele în exerciţiu, care s-a dedat la violenţe fizice şi verbale. Comunitatea internaţională este astfel legitimată să acţioneze pentru impunerea verdictului urnelor şi să-i împiedice pe extremişti să acţioneze”. În afară de presiunile diplomatice, de sancţiunile economice şi, eventual, de acţiuni militare, comunitatea internaţională trebuie să îi înveţe pe ivorieni virtuţile jocului electoral şi alternanţa politică.

 Alte subiecte de interes pentru europeni : Le Figaro, cotidianul conservator, ne informează că Europa va ridica în curând embargoul privind vânzarea de arme către China.Le Monde se ocupă mai ales de actualitatea franceză şi notează că “Dialogul social este suspendat în Franţa până la alegerile prezidenţiale din 2012”căci “conflictul pe tema reformei pensiilor a răcit relaţiile dintre patronat, sindicate şi guvern”. “90 de ani după, ce viitor pentru o speranţă ?se întreabă L’Humanite’ căci pe 30 decembrie 1920 la Tours lua naştere Partidul Comunist Francez.

Pentru tabloidul France-Soir, care publică un sondaj, Carla şi Nicolas Sarkozy au fost aleşi Cuplul anului 2010.

Revista Presei Europene cu Ştefan Popescu şi Magda Prelipceanu