Tîrgul de carte de la Frankfurt inaugurat de Emmanuel Macron şi de Angela Merkel – cultura celebrată ca liant al Europei

000_sw439.jpg

Image source: 
credit foto: rfi.fr / ©JANEK SKARZYNSKI / AFP

Emmanuel Macron şi Angela Merkel inaugurează în seara aceasta, împreună, o nouă ediţie a Tîrgului de carte de la Frankfurt. Seful statului francez şi cancelara germană vor să transmită un nou mesaj în direcţia europenilor prin acest gest, într-un moment cînd se pune problema refondării Europei. Mesajul lor este însă şi unul cultural, ba chiar filozofic: ei mai vor să spună că literatura, cultura, cunoaşterea sunt un liant al Europei şi al europenilor.

Impreună cu Emmanuel Macron s-au mai deplasat la Frankfurt cîţiva responsabili francezi, printre ei ministra culturii Françoise Nyssen, precum şi în jur de 200 de scriitori, eseişti, oameni de litere şi de spirit francezi. Într-un loc prestigios, pentru că tîrgul de carte de la Frankfurt este cel mai mare din lume, Franţa "străluceşte" în aceste zile prin ceea ce are ea probabil cel mai preţios: cultura. Seful statului a profitat însă de ocazie şi pentru a-şi expune din nou ideile în privinţa Europei.

El a declarat deja cu alte ocazii că vede în cultură, precum şi în cunoaştere, elementele care “cimenteză cel mai puternic Uniunea Europeană". Printre altele, Emmanuel Macron doreşte extinderea programului de schimburi universitare Erasmus, astfel încît artiştii să aibă acces la el.

Seful statului francez nu-şi ascunde nici ambiţia de a promova mai intens limba franceză pe plan internaţional. In prezent, ea este vorbită de 275 de milioane de persoane. Dar în 2050, spun experţii, ea va fi vorbită de 700 de milioane de persoane, majoritatea în Africa. Ceea ce înseamnă un potenţial cultural uriaş, şi de altfel unii dintre scriitorii care l-au însoţit pe Emmanuel Macron la Frankfurt sunt originari din Magreb, din Africa sub-sahariană, din Orientul Apropiat.

Literatura scrisă în limba franceză este un domeniul care se îmbogăţeşte de fapt constant prin contribuţia scriitorilor francofoni. Ei aduc cuvinte noi, inflexiuni noi, un foarte original demers stilistic şi poetic. Nu este lipsită de semnificaţie imaginea literaturii franceze ca un fluviu în care se revarsă enorm de multe rîuri, pentru a-şi continua apoi drumul în aceeaşi direcţie…

In Germania cele mai multe traduceri se fac, bineînţeles, din engleză, ca mai peste tot în Europa şi chiar în lume. Dar a doua limbă din care se traduce masiv este franceza.

In Franţa, după engleză şi spaniolă, germana si situează pe locul al treilea ca limbă din care se fac traduceri.

Numeroşi scriitori francezi sunt celebri în Germania, practic la fel de citiţi şi cunoscuţi ca în Franţa. Michel Houellebecq, Anna Gavalda, Amélie Nothomb, Emmanuel Carrère, iată doar cîteva nume. In jur de 300 de titluri franceze sunt traduse anual şi publicate în Germania, care admiră "vitalitatea" literaturii francofone.

Cotidianul Le Monde le dă cuvîntul, într-un supliment special, unor editori germani care explică de ce sunt atît de interesaţi de romanele franceze. Un motiv ar fi "radicalitatea" lor, faptul că scriitorii francezi abordează fără a fi timoraţi domeniul social. Cel mai radical dintre "radicali", este, fără îndoială, Michel Houellebecq. De altfel cel mai recent roman al său, "Supunerea", în care imaginează venirea la putere a unui regim islamist în Franţa, a avut un succes enorm în Germania. Editorul german al lui Jean Echnoz spune că acesta are un spirit ludic mai greu de găsit în peisajul literar german. 

Intre cele două ţări, Franţa şi Germania, au existat întotdeauna multe rivalităţi, şi de altfel întreaga Europă a avut mult de suferit de pe urma acestei concurenţe. In acelaşi timp ele s-au influenţat cultural şi au dialogat prin creaţie, stimulîndu-se de fapt reciproc.

Le Monde citează un alt editor german care spune că în subconştientul colectiv al poporului său franceza rămîne prin excelenţă limba culturii. Ceea ce, trebuie recunoscut, resimt şi alte popoare, în mod conştient sau inconştient.

142

Facebook comments