Cînd Donald Trump le spune europenilor ceea ce vor ei să audă

2017-07-06t125658z_1537598727_rc1b685378b0_rtrmadp_3_usa-trump-poland_0.jpg

Donald Trump la Varsovia, 6 iulie 2017
Donald Trump la Varsovia, 6 iulie 2017
Image source: 
credit foto: rfi.fr

"Legăturile dintre Statele Unite şi Europa sunt mai puternice decît niciodată". Iată o frază emblematică pronunţată de preşedintele american Donald Trump la Varşovia, în contextul unei vizite care nu este uşoară pentru liderul de la Casa Albă. El a suscitat de fapt numeroase nemulţumiri şi îngrijorări pe vechiul continent datorită unor viraje neaşteptate în politica sa externă. Iar în Franţa unii analişti consideră că Donald Trump nici nu are o politcă externă clară. Analizăm impactul acesti vizite într-un context de mari tensiuni internaţionale, Donald Trump fiind aşteptat acum în Germania pentru o reuniune a grupului G20.

Donald Trump a spus, într-un fel, cam ceea ce voiau să audă europenii, dar aceştia, cunoscîndu-i caracterul, au motive să fie prudenţi cînd primesc astfel de "daruri".  Ar trebui să precizăm însă, cum o face şi presa franceză, că Donald Trump nu a ales întîmplător Polonia ca primă etapă în contextul acestui al doilea turneu diplomatic pe continentul european.

Autorităţile de la Varşovia l-au invitat de mult să vină în Polonia, dar interesul său pentru această ţară a fost extrem de limitat. Doar cînd s-a pus problema acestei noi deplasări pentru reuniunea G20 de la Hamburg, Donald Trump s-ar părea că le-a spus consilierilor săi: "găsiţi-mi o ţară în Europa în care să fiu bine primit". Iar consilierii i-au sugerat Polonia. Tară condusă de un regim care s-a izolat din ce în ce mai mult de Europa şi care afişează convingeri şi politici din ce în ce mai îndepărtaţi de valorile europene. Iată principalul motiv pentru care am putea spune că la Varşovia liderul de la Casa Albă s-a simţit oarecum pe un teren familiar. Guvernul ultra-conservator şi eurosceptic de la Varşovia i-a întins un covor roşu perfect, făcut din idei pe care le împărtăşeşte de fapt şi Trump.

Printre frazele pe care europenii le aşteptau de la Donald Trump se mai numără însă cîteva. De exemplu, cea în care preşedintele american îşi declară ataşamentul faţă de faimosul articol 5 al Alianţei Atlantice. In virtutea acestei prevederi esenţiale, dacă unul dintre membrii Alianţei este atacat sau agresat militar, toţi ceilalţi se angajează să-i sară în ajutor.

Preşedintele american a mai spus şi ceva legat de Rusia care poate avea o rezonanţă pozitivă atît în estul cît şi în vestul Europei, dar mai ales la Kiev.

El i-a cerut de fapt lui Putin să înceteze cu acţiunile sale "destabilizatoare". Donald Trump va avea ocazia să reia subiectul la Hamburg unde va avea o întîlnire între patru ochi cu omologul său rus.

Mai stranii, chiar neliniştitoare, mi se par, cel puţin mie personal, reflecţiile cu caracter "filozofic" ale lui Donald Trump, sau civilizaţional. Cînd Donald Trump spune că Occidentul se confruntă cu probleme existenţiale, el are dreptate. Terorismul, birocraţia, erodarea tradiţiilor, sunt astfel de probleme enumerate de preşedintele american. Mai ciudată este însă fraza următoare: "Chestiunea fundamentală a epocii noatre este aceea de a şti dacă Occidentul are voinţa de a supravieţui." In gura lui Trump această interogaţie sună mai degrabă ca o acuzaţie, ca şi cum el şi-ar exprima temerea că occidentalii şi-au pierdut total vigoarea şi vitalitatea.

Să-l fi citit oare Donald Trimp pe Albert Camus? Pentru că scriitorul francez Albert Camus are o frază oarecum similară, considerînd că problema fundamentală a filozofiei este dacă viaţa merită sau nu să fie trăită. Mai merită Occidentul să rămînă în viaţă? Iată la ce speculaţii putem ajunge dacă o luăm pe urmele gîndirii lui Donald Trump. Să nu ne temem însă, Donald Trump este, pînă la urmă, un om optimist. Ceea ce decurge şi din altă opinie a sa. Există o "sete de Dumnezeu", spune Trump, vizibilă la poporul american, poporul polonez şi la popoarele europene.

Cam rapidă această generalizare, şi cam abruptă, aş spune eu, deşi am puţine şanse ca domnul Trump să mă ia în seamă. Si bine ar fi ca Dumnezeu să fie lăsat în pace de toţi oamenii politici, cu Donald Trump în frunte, pentru că una din marile victorii ale umanităţii a fost, odată cu democraţia, separarea puterilor în stat, cea religioasă de cea laică. Donald Trump s-a exprimat însă într-o ţară în care se repliază pe vechi reflexe autoritariste, şi poate că de fapt le-a făcut un cadou doar ultra-conservatorilor polonezi, adică le-a spus şi lor ceea ce doreau ei să audă.

Ceva mai la obiect a fost însă preşedintele american cînd a denunţat pericolul global pe care îl reprezintă Corea de Nord.

În privinţa programului nuclear şi balistic nord-coreean el are dreptate, dictatorul de la Fenian care se joacă cu rachetele intercontinentale şi cu testele nuclare reprezintă un pericol pentru toată lumea. De notat că Parisul se asociază Washongton-ului şi lansează un apel în vederea instituirii unor noi sancţiuni împotriva Coreii de Nord. Faptul că adminitraţia americană cooperează cu francezii în privinţa acestui dosar este legat şi de mîna întinsă a preşedintelui Macron în direcţia lui Trump.

Să nu uităm că pe data de 14 iulie preşedintele american este aşteptat la Paris pentru ziua naţională a Franţei. Tot atunci va fi celebrată trecerea a o sută de ani de la sosirea primelor trupe americane pe solul european, în contextul primului război mondial. In perspectiva acestei noi vizite Donald Trump se gîndeşte poate că ar trebui să le lase europenilor o impresie mai bună în contextul discuţiilor de la Hamburg. Cum spuneam, însă, "cadourile" pe care le face Donald Trump trebuie privite cu circumspecţie.

471

Facebook comments