Scrutinul proporţional, mai democratic decât cel majoritar?

proportionelle.jpg

Parlamentul francez
Parlamentul francez
Image source: 
REUTERS/Charles Platiau

In urma primului tur al legislativelor din Franţa de duminica trecută, a reapărut în actualitate propunerea de a introduce o doză de scrutin proporţional. Intr-adevăr, potrivit actualului mod de scrutin, unul majoritar în două tururi, partidul ajuns în frunte - în speţă cel prezidenţial, La République en Marche - este foarte favorizat la turul doi. Dacă ar fi existat însă o doză de scrutin proporţional, altfel ar fi arătat viitorul parlament francez.

Scorul obţinut duminică de la République en Marche, partidul preşedintelui Emmanuel Macron, este departe de a reprezenta o largă adeziune populară. Pentru prima dată în istoria celei de-a 5-a Republici franceze, mai bine de jumătate din alegători nu a participat la scrutinul legislativ. Avansul luat de candidaţii lui Macron se bazează în fapt doar pe 15% din cei înscrişi pe listele electorale. Cu 32 de procente din sufragiile exprimate, La Républiqe en Marche şi aliatul său centrist MoDem ar urma să aibă 400-450 de aleşi, adică 70 de procente din viitorul parlament.

Nu-i deci de mirare că o poză care a început să circule încă de duminică seara pe reţelele de socializare a devenit virală. Ea arată viitorul parlament votat însă după modelul de scrutin proporţional. Contrastul este enorm cu imagina parlamentului votat după modelul majoritar, cel actualmente în funcţie. Cert, La République en Marche ar avea majoritatea mandatelor dar nu 400 sau 450 ci doar 200. Frontul naţional, partidul extremei drepte, nu ar mai avea o mână de aleşi cum ar urma să fie acum, ci vreo 80. Republicanii şi aliaţii lor, creo 130 iar socialiştii cu prietenii lor în jur de 80-90 în loc de cele 20-30 prezise după actualul model electoral.

Spre deosebire de scrutinul proporţional care produce o dispersie mecanică a mandatelor, cel majoritar are avantajul de a-i asigura executivului o solidă majoritate parlamentară cu care poate guverna eficient.

Ce se aude de la palatul Elysée sau de la guvern apropos de această reformă?

Fostul preşedinte francez, Jacques Chirac avea o vorbă la adresa celor care-i aminteau de promisiunile sale electorale nerespectate. "Promisiunile electorale nu-i angajează decât pe cei care le ascultă nu şi pe cei care le emit"….

Trebuie ştiut că reformarea modului de scrutin a făcut parte din promisiunile altor foşti preşedinţi: Nicolas Sarkozy şi François Hollande în particular. Odată ce au ajuns însă la Palatul Elysée, reforma "s-a pierdut", nu s-a mai făcut. Explicaţia pare simplă: e clar că ea dezavantajează partidul care tocmai a câştigat scrutinul.

Vom vedea ce va face Macron, să nu uităm că e doar de o lună în post şi deomcadată nu are parlament format. Premierul său, Edouard Philippe a estimat însă că "ar fi util de introdus o doză de proporţională la Adunarea naţională pentru a repartiza mandatele şi unor curente politice care au dificultăţi în a trece pragul democratic al scrutinului majoritar". Când exact şi ce doză de proporţionalitate se va introduce, nu ni se spune însă nici de la Elysée nici de la palatul Matignon. Probabil însă nu înainte de anul viitor. E adevărat însă că există o presiune din partea MoDemului - partidul centrist al lui François Bayrou - cu care Macron s-a aliat înainte de prezidenţiale. Introducerea unei doze de scrutin proporţional era una din condiţiile puse de Bayrou în februarie pentru a se alia cu viitorul preşedinte. Acelaşi centrist încercase - am văzut că în zadar - să-i convingă pe Sarkozy şi Hollande să facă această reformă.

Rămâne de văzut dacă Macron se va ţine de cuvânt. Apoi, ce doză de proporţională va introduce, adică câţi deputaţi să fie aleşi după acest mod de scrutin. Toţi? Doar 10, 20 la sută dintre ei? Nu se ştie. Mai ales că această reformă va obliga la o nouă redecupare a circumscripţilor electorale.

Probabil că reforma modului de scrutin, dacă se va face, va fi însoţită şi de o reducere a numărului de parlamentari, promisă şi ea de Emmanuel Macron în campania prezidenţială. Actualemnte Adunarea naţională numără 577 de deputaţi iar Senatul 348 de reprezentanţi. Cu alte cuvinte, Congresul francez are 925 de parlamentari. Prea mulţi, estimează nu doar noul şef al statului....

Scrutinul proporţional, mai democratic decât cel majoritar?
852

Facebook comments