Berlinul, capitala persoanelor fără adăpost?

romi_berlin_potsdam_fotocolaj_totok.jpg

Cerşetori din România la Berlin si Potsdam.
Image source: 
Colaj şi fotografii de William Totok

În ultima vreme autorităţile berlineze au înregistrat o creşterea alarmantă a persoanelor fără adăpost din estul Europei, inclusiv din România. Se crede că 60 la sută dintre cei circa 10.000 de persoane fără adăpost ar proveni din răsărit. Soluţii concrete pentru remedierea acestei situaţii nu există.

 
Se apropie iarna. Pe străzile Berlinului, în gurile de metro, în gări sau în faţa magazinelor se pot observa tot mai multe persoane care cerşesc sau care şi-au improvizat un culcuş. Mulţi dintre cei care acum sînt în căutarea unui loc mai cald au stat în timpul verii în parcuri sau sub poduri.

În cursul verii, autorităţile au intervenit, fără prea mare succes, împotriva unor mini-tabere improvizate în parcuri. Acolo puteau fi văzute corturile unor oameni care în timpul zilei se ocupau cu cerşitul, alţii cîntau pentru clienţii teraselor, încercînd să obţină pe această cale un ban.

Potrivit presei germane, în momentul de faţă numărul persoanelor fără adăpost este în creştere. Mai ales în centrele urbane cum e Berlinul sau Hamburgul. Se estimează, că numai la Berlin se află în această situaţie între 8.000 şi 10.000 de oameni. În urmă cu şapte, numărul persoanelor fără adăpost din Berlin era de 2.000.

Această creştere alarmantă a numărului oamenilor din această categorie are cauze multiple. Libera circulaţie a oamenilor din ţările Uniunii Europene a ascuţit această problemă, nu tocmai nouă, dar acum acută. 60 la sută dintre cei rămaşi fără un acoperiş deasupra capului provin din ţări ale UE, dar şi din Rusia sau din statele succesoare Uniunii Sovietice şi Iugoslaviei. Mulţi dintre ei sînt romi din România şi Bulgaria. Foarte mulţi sînt şi din Polonia, ţară în imediata vecinătate. Oameni fără adăpost din Varşovia şi alte centre urbane din Polonia au venit la Berlin, fiindcă greutăţile sociale de acasă sînt incomparabile cu cele de aici.
 
La Berlin, vînzarea de sticle de plastic, adunate din coşuri de gunoi, este mai profitabilă decît alocaţia socială plătită de statele din est, a spus Franziska Giffey, primar în cartierul Neukölln din Berlin.

Printre esteuropenii care populează străzile Berlinului se află şi numeroşi muncitori sezonieri care şi-au pierdut locurile de muncă sau muncitori care au lucrat ilegal pe şantierele de construcţii. Mulţi din această categorie provin din România sau Polonia.
 
Fiecare al zecelea care a venit din estul Europei în căuture de muncă în Germania ajunge în stradă, a explicat într-un interviu (DLF) Ulrich Hermannes, reprezentant al unei asociaţii caritative din Hamburg.
 
Alţi lucrători ai serviciilor sociale şi caritative au relatat că între est-europenii şi autohtonii fără adăpost a izbucnit un adevărat război pentru ocuparea unor locuri în aziluri de noapte sau în locurile unde li se oferă gratuit o masă caldă. Totodată, presa a relatat şi despre adevărate bande organizate de cerşetori care au apărut în marile oraşe. În acest context, se vorbeşte deseori despre grupuri din România.  

Franziska Giffey, care este primar în cartierul problemă Neukölln, din Berlin, a declarat zilele trecute într-un amplu interviu, acordat radiodufuziunii naţionale (DLF), că autorităţile locale nu mai fac faţă.

De rezolvarea problemei creşterii numărului de persoane fără adăpost ar trebui să se ocupe şi guvernul german, a spus ea în interviul citat.

Pe de altă parte, Giffey a spus că trebuie să se discute şi cu guvernele ţărilor răsăritene, ca să se găsească soluţii pentru a ajuta aceşti oameni care se află într-o situaţia socială precară.

Ascultă AICI corespondența de la Berlin
93

Facebook comments