”Trebuie să-i acceptăm pe refugiați ca pe niște oameni veniți cu gânduri bune” Reportaj Audio

În fiecare an, la 20 iunie, este marcată Ziua Internațională a Refugiatului. În R.Moldova au ajuns în jur de 500 de refugiați, cei mai mulți fiind din Siria și Ucraina. Agenția ONU pentru Refugiați pledează ca persoanele care beneficiază de protecție internațională să fie numiți refugiați și nu imigranți întrucât există o diferență majoră, explică la RFI, Traian Țurcanu, șeful Biroului Național al Agenției ONU pentru Refugiați. Cum se simt refugiații în R.Moldova, cu ce probleme se confruntă?

”Moldova este frumoasă, este casa mea, aici mă simt bine. Oamenii ne respectă și înțeleg că noi am fugit de război. Îmi place aici în Moldova, oamenii sunt liniștiți, muncitori. Eu am învățat aici. Îmi place mămăliga cu brânză și mielul. Aveți bucate foarte gustoase”, povestește Niran, în vârstă de 52 de ani, din Yemen. În R.Moldova se simte în siguranță, iar cel mai important lucru, spune bărbatul, cetățenii străini care au fost nevoiți să plece din țările lor de origine din cauza unor conflicte armate sau din cauza persecuției, sunt înțeleși și apreciați.
 
În anul 2000, Niran a absolvit Institutul de Zoologie al Academiei de Științe. Cu greu își găsește un loc de muncă întrucât nu a obținut deocamdată cetățenia R.Moldova.”Înțeleg că este o problemă mare să-ți găsești un loc de muncă. Am mers la Academie și directorul mi-a zis că nu poate să mă angajeze. Îmi doresc să iau cetățenia moldovenească și să merg în Arabia Saudită, Qatar, unde pot să vorbesc și să mă angajez la școală sau universitate”.   
 
Pe lângă obținerea cetățeniei, Niran își dorește să ajungă pentru o perioadă scurtă de timp, în România, pentru a învăța să vorbească corect limba română.”Am mers la cursuri de limba română la Universitatea Pedagocică de Stat ”Ion Creangă”, vorbesc româna și cu soția, care este moldoveancă, dar și cele două fiice. Dar totuși mulți vorbesc rusa aici și nu pot folosi limba română corect. Aș vrea să ajung pentru câteva luni în România, acolo cred că obțin practica cea mare”.
 
Un alt refugiat cu care am reușit să discutăm este Djavid Paknehad.Vine din  Afganistan și de mai mulți ani locuiește în R.Moldova. În prezent, Djavid este directorul Centrului de Caritate pentru Refugiați.” Situația cetățenilor străini, veniți în Moldova este diferită, dar oamenii de aici sunt foarte buni, înțelegători, amabili, ceea ce este bine pentru refugiați și solicitanții de azil. Sigur, viața în Moldova este grea, dar pe de altă parte suntem bucuroși pentru că în R.Moldova nu este război. Vă dorim o viață bună și ușoară pentru R.Moldova, pentru oamenii de aici, inclusiv pentru refugiați”.
 
Problemele refugiaților, ajunși în R.Moldova nu diferă aproape cu nimic față de cele ale moldovenilor, a ținut să precizeze la RFI, Traian Țurcanu șeful Biroului Național al Agenției ONU pentru Refugiați.”Dificultățile legate de găsirea unui loc de muncă, probleme legate de sistemul de asistență socială sau de sănătate, tot ce ține de ajutorul pentru mame, femei gravide, copii, pentru bătrâni, pentru cei mai vulnerabili. Cu siguranță se reflectă și asupra multor  refugiați. Un refugiat este o persoană ca și mine, ca dvs. Nu toți însă solicită asistență și ajutor de la Guvern. Sunt refugiați care au suficiente surse de existență. Sunt chiar dintre cei care vin cu investiții și care creează locuri de muncă pentru cetățenii R.Moldova”, afirmă șeful UNHCR Moldova.
 
Mulți refugiați s-au integrat cu succes în societatea moldovenească, muncesc cot la cot cu cetățenii moldoveni și participă activ în diverse proiecte, ne mai spune Traian Țurcanu.”Majoritatea refugiaților care stau aici, au un grad destul de înalt de calificare, sunt persoane cu studii superioare, sunt medici care ajută copii, ajută femei, cetățeni ai R.Moldova. Sunt persoane care vin cu un bagaj de cultură, care face doar să fie diversitatea în R.Moldova și mai frumoasă”. 
 
Cu prilejul Zilei Refugiatului, șeful UNHCR Moldova a venit cu un apel către cetățenii moldoveni.”Trebuie să îi acceptăm pe refugiați ca pe niște oameni care au venit doar cu gânduri bune aici, și doar cu intenții bune. Suntem un popor care întotdeauna am fost săritori la nevoie și asta se vede și pe fondul crizei din Ucraina. Mulți ucraineni au găsit refugiul în R.Moldova. La baza unei societăți în care să domnească coeziunea socială, la baza unei societăți cu adevărat democratice stă acceptarea faptului că suntem o valoare anume pentru că suntem diferiți și nu trebuie să acceptăm discriminarea, pe orice motiv”, conchide la RFI, Traian Țurcanu.
 
Republica Moldova şi-a asumat obligaţia de-a asigura protecţie persoanelor care au decis să se refugieze, aderând la Convenţia privind statutul refugiaţilor. Peste o mie de persoane din 31 de state, printre acestea Armenia, Siria, Afganistan, Turcia, Irak, Ucraina și Sudan, au ajuns în ultimii zece ani în R.Moldova,beneficiind de protecție internațională, potrivit datelor Biroului Migrație și Azil de pe lângă Ministerul Afacerilor Interne.

Ascultă AICI reportajul realizat de Valeria Vițu
1090

Facebook comments